Simptomele in cazul neuropatiilor compresive apar atunci cand fibre nervoase degenereaza peste un anumit prag iar pacientul incepe sa simta durere, amorteli, furnicaturi si intepaturi.
Senzatia de amorteala poate avea doua cauze. Prima ar fi o afectare inalta la nivel de coloana cervicala, cu compresiune pe radacinile nervilor spinali. A doua cauza este o afectare periferica, neurologica, cu compresiune pe unul dintre cei trei nervi principali care ajung la mana: medial, radial si ulnar. In ordinea frecventei, cel mai afectat este nervul medial, dupa care nervul ulnar si, mai rar, nervul radial.
Amorteala poate fi insotita sau nu de durere. Daca este durere simpla, poate sa fie o suferinta neurologica si/sau o afectare inflamatorie sau posttraumatica, chiar daca a trecut ceva timp de la traumatism. Alte cauze ale durerii pot fi anumite boli sistemice, cum ar fi osteoartrita reumatoida, artrita psoriazica, lupus eritematos sistemic cu determinare articulara sau artrita juvenila, fiind mii de forme ale acestei boli.
In neuropatiile compresive apar si simptome motorii, care se vad de obicei la miscarile de finete. Spre exemplu, pacientul se incheie greu la nasturi, nu poate sa ia o firmitura de pe masa sau o scama de pe jos, nu poate sa coase, scrie mai greu si pana si periajul dentar e dificil.
Dr. Silviu Badoiu, medic primar Chirurgia mainii in cadrul Hyperclinicilor MedLife Grivita si Floreasca Agora, DermaLife Bucuresti - Centrul de Excelenta in Dermatologie si Medicina Estetica, Life Memorial Hospital Bucuresti si Spitalul MedLife Titan, spune ca, in Romania, neuropatiile compresive sunt de opt ori mai frecvente la femei decat la barbati. Doua cauze stau la baza acestei statistici. Pe de o parte femeile sunt mai predispuse la bolile de tip inflamator, cum ar fi reumatismul, o boala inflamatorie care include articulatii sinoviale, tendoane, insertiile muschilor si capete articulare, iar pe de alta parte la noi in tara modelul cultural arata ca femeia munceste mai mult. Pe langa jobul propriu-zis, femeile fac si foarte multa munca fizica acasa, asadar isi folosesc mai tot timpul mainile. La barbati, afectiunea este mai frecventa la cei care fac munci grele, cum ar fi cei care lucreaza pe santiere sau in agricultura, dar si la cei care stau in pozitii relativ fixe la birou ore intregi, zi de zi, in fata unui calculator. In aceste situatii apar afectiuni precum sindrom de tunel carpian si sindrom de tunel cubital.
Dr. Silviu Badoiu afirma ca diagnosticul neuropatiilor compresive incepe cu un consult, iar primul pas este anamneza, adica discutia cu pacientul. Urmeaza apoi examenul clinic, in care medicul examineaza mana. In general, pe baza acestor doua elemente, in 80% din cazuri se poate stabili diagnosticul. Investigatiile paraclinice sunt utile si aduc cam 20% din informatiile necesare punerii diagnosticului. Testele paraclinice arata si in ce masura a fost afectat pacientul. In general, in cazul neuropatiilor compresive, nu se incepe cu un RMN, ci cu electromiografia. Testul masoara activitatea electrica a nervilor periferici. Dupa aceasta investigatie, evaluarea poate continua cu un examen radiologic si o ecografie de parti moi.
Odata pus diagnosticul final, tratamentul neuropatiilor compresive este chirurgical, chirurgie endoscopica, care prezinta numeroase avantaje: incizia e mai mica, vindecare e mai rapida si recuperarea de calitate mai buna. De exemplu, chirurgia endoscopica a sindromului de canal carpian sau cubital este cea mai buna varianta de tratament pentru ca pacientul de a doua zi isi poate relua activitatile cotidiene, cum ar fi sa se urce la volan si sa isi conduca masina. Desigur, exista si restrictii dupa o interventie endoscopica, insa aceasta se refera numai la activitati de forta.
Sunt situatii in care neuropatiile compresive nu au nevoie de chirurgie pentru a fi tratate. Pe baza examinarilor, afectiunile vor fi urmarite prin controale regulate la 3 luni sau la 6 luni si atunci se vor stabili pasii urmatori.
Dr. Silviu Badoiu, medic primar Chirurgia mainii