AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
“Recunoscut drept Palatul Maurice Blank, asadar resedinta a unuia dintre cei mai importanti bancheri ai Romaniei moderne, cladirea de la intersectia strazilor Tudor Arghezi si Blanduziei lua fiinta in 1891, sub viziunea primului ei proprietar, din mana si proiectul celebrului arhitect elvetian Louis Pierre Blanc (1860 – 1903).
Proiectant al unor importante cladiri publice romanesti, ca Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultatii de Medicina, Sediul Universitatii din Iasi sau Institutul Victor Babes, Louis Blanc a lasat in urma si o serie importanta de resedinte private, transformand definitiv imaginea Bucurestiului de la 1900 (pana astazi).
Cu un plan proiectat in forma literei „L", cu 2.500 metri patrati construiti in cele 50 de camere si cu o gradina generoasa decorata cu pini si fantana arteziana, palatul Maurice Blank devenea un reper arhitectural al resedintelor particulare din preajma Universitatii.
In anul 1934 palatul era cumparat de catre avocatul si omul politic Eduard Mirto, cel care avea sa fie ultimul proprietar de drept pana la venirea Comunismului. Eduard Mirto era cel care initia legaturile intre palatul Blank si Ambasada Statelor Unite, inchiriind imobilul in cursul anului 1939, dupa efectuarea unor lucrari autorizate de renovare si consolidare („reparatiuni radicale"), modernizare (introducerea incalzirii centrale, instalatii sanitare) si extindere in zona fatadei secundare, chiar in pragul izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial, acesta avea sa ramana pana in 2011 drept celebrul sediu al Ambasadei SUA, reintrand astazi in circuitul privat drept una din capodoperele arhitecturale ale Bucurestiului."
Oana Marinache si Cristian Gache, „Louis Pierre Blanc. O planseta elvetiana in serviciul Romaniei", editura Istoria Artei, 2014