AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
Daca esti din Bucuresti, sau macar vii in vizita uneori prin Capitala, este pacat sa ratezi vizitarea unuia dintre cele mai frumoase palate ale orasului. Constructia Palatului Ghika a inceput in anul 1822 si s-a incheiat in 1833, la dorinta domnitorului Grigorie Dimitrie Ghica, chiar pe locul fostei case parintesti si a functionat ca resedinta de vara a domnitorului.
Domeniul Palatului Ghika se intinde pe o suprafata vasta (palatul, anexele, curtea, gradinile si aleile se desfasoara pe aproximativ 11000 mp), insa palatul in sine, desi impunator, nu impresioneaza prin dimensiuni (aproximativ 1000 mp). Prima impresie iti va fi oferita de intrarea in Curtea Palatului, a carui poarta este incadrata de doi vulturi realizati din piatra, dar si de cativa tei seculari ce strajuiesc aleile. Fatada cladirii este de un rafinament deosebit, iar ornamentele ce decoreaza ansamblul reprezinta o trasatura specifica a Palatului Ghika. Palatul - amplasat intre capela (Biserica Ghica Tei ce a apartinut domeniului) si anexele gospodaresti - este compus din subsol, parter, etaj si mansarda. Interiorul palatului, alcatuit din incaperi spatioase, poarta amprenta pictorului italian Giacometti. Legatura dintre parter si etaj se face prin doua scari monumentale din lemn masiv, ce par sa imbratiseze intrarea principala. Pe cele doua fatade longitudinale se detaseaza prin usoare decroseuri, partea centrala cu intrarile spre Palat si curtea din spate, precum si partile laterale prin mici balcoane situate la etaj. Deasupra intrarii se gaseste un autorelief, reprezentand nimfe cu cununi de lauri, imbogatind intrarea. Palatul este construit din caramida mica, intinzandu-se pe vertical, pe patru nivele:
• subsolul sub forma de T, ce urmareste holul central al parterului si era destinat sa adaposteasca crama domneasca;
• parterul cu doua holuri centrale, perpendiculare, spre care se deschid cele trei usi de acces in Palat si o camera generoasa (numita "Sala Tronului");
• etajul urmareste planul parterului, avand spre deosebire de acesta, tavane inalte de pest 3 m si picturi murale, mare parte executate de catre celebrul pictor Italian Giacometti;
• mansarda se intinde de-a lungul intregii cladiri, avand o inaltime ce depaseste 3 m in anumite locuri.
Peluza din spatele Palatului, constituind o intima gradina interioara, este separata de Palat printr-o terasa eleganta si deschide vizual o priveliste mirifica spre lacul Tei, aflat in imediata vecinatate. Acest edificiu impunator este realizat in bine cunoscutul stil neo-clasic al arhitecturii italiene, avand si cateva elemente ale Renasterii franceze, in conformitate cu tendinta de occidentalizare a Principatelor Romane de la inceputul secolului al XIX-lea.