Histria fost intemeiata de colonisti greci din Milet in jurul anului 657 i.C. (dupa istoricul Eusebiu din Cezareea) sau 630 i.C. (dupa Skymnos), ca port la Marea Neagra si distrusa prin secolul al VII-lea d.C. de invaziile avaro-slave.
Pe plan politic, Histria a jucat un rol important prin participarea la revolta oraselor pontice impotriva regelui macedonean Lisimah, la razboiul impotriva Bizantului si la conflictul care l-a opus pe Mithridates al VI-lea Eupator romanilor.
In jurul anului 260 i.d.Hr., Histria s-a aliat cu cetatea Callatis pentru a smulge orasului Byzantion controlul asupra portului Tomis.
Strabon scria ca cetatea Histria se afla "la o departare de 500 de stadii de gura sacra a Istrului".
Orasul Histria a avut o dezvoltare neintrerupta timp de aproape 1300 ani, incepand cu perioada greaca si terminand in perioada bizantina. In perioada greaca (sec. VII – I i.Chr.), orasul era format din doua parti distincte, acropola si asezarea civila, dupa un model des intalnit in orasele antice grecesti, structura care a fost mentinuta pana la abandonarea orasului in secolul al saptelea p.Chr. Unul din motivele abandonarii orasului este si colmatarea vechiului golf al Marii Negre, in care era amenajat portul, golful devenind in prezent complexul lagunar Razelm-Sinoe.
Primele monede batute pe teritoriul Romaniei, la Histria
In Histria au fost batute primele monede de pe actualul teritoriu al Romaniei, si anume emisiunea de moneda proprie in jurul anului 480/475 a. Chr. Este vorba despre monede de argint turnate care au pe avers simbolul orasului, repezentat de un vultur pe un delfin spre stanga, si legenda IΣTPI incadrate intr-un patrat incus iar pe revers doua capete umane alaturate si inversate.
Cetatea Histria a fost identificata, in 1868, de catre arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetarile arheologice propriu-zise au fost initiate in 1914 de catre Vasile Parvan. [7] Chiar in prima campanie de cercetari arheologice de la Histria, Vasile Parvan a descoperit o inscriptie intitulata Horothesia, care evidentia granitele teritoriul histrian in vremea lui Traian. [8] Sapaturile au fost continuate apoi sub conducerea lui Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi, Petre Alexandrescu, Alexandru Suceveanu si Alexandru Avram.
Numele cetatii Histria (Istria in limba greaca), e dat de denumirea fluviului Istros, cum era denumita Dunarea de catre greci. Asezarea era inconjurata de un puternic zid de aparare (numai partea vestica a zidului cetatii avea 10 turnuri si doua porti , era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care alimentau si termele construite in epoca romana, strazile erau pavate cu piatra, si poseda atat institutii de educatie fizica (gymnasion) cat si cultural-artistice (museion).
Necropola, situata in afara orasului antic, cuprinde numerosi tumuli funerari si un numar mic de morminte plane. Cel mai des utilizat rit funerar in perioada constructiei tumulilor a fost incineratia. Tumulii din necropola de la Histria au in infrastructura lor un sant periferic, o platforma funerara si o centura din pietre de tipul sisturilor verzi aflorate la limita estica a cetatii. Unii tumuli au patru-cinci metri inaltime, altii sunt mai mici. In centrul movilei sunt morminte unde, langa mort, sunt depuse vase, in special amfore.
Ruinele cetatii, aflate pe malul lacului Sinoe, pot fi vizitate si astazi. La vremea construirii cetatii, actualul lac Sinoe era un golf deschis la mare.
In prezent, se pot vizita: zidul de aparare, cu turnuri si bastioane, care inchidea de la vest catre lacul Sinoe suprafata mai mica a orasului roman tarziu de circa 7 ha (cuprinzand fosta acropola a orasului grecesc). Acolo pot fi vazute ruinele conservate ale templelor grecesti din zona sacra, strazi pavate si cartiere de locuinte sau ateliere, mai ales romane, terme, bazilici civile si crestine si, in centrul orasului, una dintre cele mai mari bazilici crestine din regiune, datand din secolul VI d.C.
Bazilica episcopala de la Histria, un edificiu de peste 60 de metri lungime si 30 de metri latime, care ocupa aproape 2% din suprafata cetatii tarzii, a fost scoasa la lumina in anul 1969, de arheologul Alexandru Suceveanu. [13] Bazilica episcopala construita in centrul orasului vechi reprezinta cea mai importanta descoperire de la Histria, intrucat acest lucru insemna faptul ca, in secolele V - VI, Histria a ajuns la rangul de episcopie.
In 1994, tot Alexandru Suceveanu a descoperit o friza cu opt divinitati ale panteonului greco-roman si cu reprezentarea Zeului Soare pe margine.
In anul 2000 s-a decis deschiderea unui sector de cercetare in interiorul bazilicii civile, cu scopul de a identifica o eventuala incinta a acropolei arhaice.