Pictura rupestra ori pictura pe stanci sau arta speleala este un termen generic desemnand picturile realizate pe stanci, bolovani, pereti muntosi abrupti sau pe peretii si tavanele pesterilor, de obicei datand din timpuri preistorice.
Picturi pe pietre a fost facute inca din paleoliticul superior, cu circa 50.000 - 40.000 de ani in urma. Se crede ca aceste picturi murale au reprezentat opera celor mai respectati membri ai tribului, batrani si samani.
Cele Mai vechi urme de activitate picturala sunt imaginile rupestre (sau parietale), adica pictate sau gravate pe stanca si care au fost conservate multumita pozitiei lor greu accesibile, sau blocarii ulterioare a intrarii in pesterile ce le adaposteau. Aceste ramasite ale culturii paleolitice, contemporana cu ultima glaciatie, dateaza de 10 000 - 30 000 de ani i.e.n. Localizarea lor geografica este, evident, foarte dispersata. Totusi, zona asezarilor cercetate pana azi este practic eurafricana; ea se intinde din valea raului Dordogne pana in Natal, trecand prin Levantul spaniol. Complexele cele mai vestite sunt: grota Lascaux, in Franta si cea de la Altamira in Spania.