Din aceeasi categorie
|
Adevaruri despre trecut: Dacia, luxul epocii de aur 1.010 vizite - 0 comentarii adaugat de calul |
||||||||||||||||||
|
Strania istorie a comunismului romanesc 1.404 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Irlandei - Cucerirea 1.833 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
6. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 4.218 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
5. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.533 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
2. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.368 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
3. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.196 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
4. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.069 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
Constanta veche 1.434 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Uniunii Sovietice (2008) - 1.415 vizite - 0 comentarii adaugat de info |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Povestea leului romanesc
| Adaugat de Cozana | 16.11.2018 |  Adauga
la favorite |
1.103 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCea mai veche moneda atestata pe teritoriul romanesc este drahma de argint in greutate de 8 grame, emisa de polisul (orasul) grecesc Histria in anul 480 i.Hr. Ea a fost urmata si de alte emisiuni de moneda ale polisurilor grecesti din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au inceput sa emita monede proprii din argint, asemanatoare cu cele ale celtilor, pentru ca apoi sa emita celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au patruns si ele pe teritoriul Daciei, inainte chiar de ocupatia romana, dar au continuat sa circule si dupa retragerea aureliana, fiind apoi inlocuiti de monede bizantine.
In formatiunile statale romanesti, s-a emis moneda, primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I in Tara Romaneasca, el batand ducati munteni din argint, urmat de Petru Musat in Moldova, acesta emitand grosi de argint.
Spre deosebire de Tara Romaneasca si Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: grosi, oboli, dinari, creitari, guldeni, taleri si ducati, incepand cu anul 1538.
Pe teritoriul romanesc patrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circuland: taleri turcesti, galbeni unguresti si austrieci, zloti, carboave rusesti, techini venetieni, in total peste 100 de tipuri de monede. O emisie de moneda a costat pana si capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brancoveanu, cel care a emis o moneda-medalie cu efigia sa pe ea, incalcand astfel religia musulmana si dand motiv turcilor otomani sa ii ceara capul.
Prin Regulamentele Organice adoptate in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova, se stabilesc monedele care pot fi folosite pe teritoriul romanesc: galbenul austriac, sfantul de argint (din germana Zwanziger[7]: „denumirea monedei de 20 creitari"),
Ca o recunoastere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de moneda, care sa se numeasca „roman", sau „romanat" (dupa propunerea lui Ion Heliade Radulescu). Acest lucru insa nu era posibil, fiind conditionat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar si de puterea otomana, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale.
La 22 aprilie 1867 a fost stabilita moneda nationala leu, ca o moneda bimetalica cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur si avand 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, cu valori nominale de 1 ban, 2 bani, 5 bani si 10 bani, care au fost batute in Anglia in 1867.
In 1868, s-a emis prima moneda romaneasca de aur cu valoarea nominala de 20 lei, intr-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerata drept proba. Incepand cu 1870 s-au emis si monede de argint cu valori nominale de 50 de bani (denumite popular „bancute"), 1 leu si 2 lei. Incepand cu 1880 s-au emis si monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulatie s-au batut in 1883 si 1890.
La 3 martie 1870, a fost infiintata Monetaria Statului, care a putut bate moneda, pana in acel an monedele fiind batute in majoritate in strainatate, mai ales la Birmingham. Din cauza lipsei de moneda nationala anterioare momentului 1870, toate taxele si vama erau platite direct in aur; aurul strain era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turceasca (22,70), imperialii rusi vechi (20,60) si suveranii englezi (25,22). Valuta intra astfel masiv in tara, mai ales rubla ruseasca, ceea ce a condus la masuri drastice din partea unor ministri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Mitita roade ruble", care a fortat un anumit curs de schimb si o anumita circulatie de moneda.
Primele insemne monetare de hartie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei si 500 lei, de catre Ministerul de Finante, pentru a obtine fondurile necesare sustinerii financiare a Razboiului de Independenta.
La 1 aprilie 1880, a fost infiintata Banca Nationala a Romaniei, care era singura abilitata sa emita moneda de metal si hartie.
Printr-o lege din 1900, s-a autorizat si emiterea de piese de nichel, cu valori nominale de 5, 10 si 20 bani, care au fost batute la monetaria Bruxelles.
In 1906, s-au batut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei si 100 lei, la sarbatorirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol
Dupa Primul Razboi Mondial, leul romanesc intra pe panta inflatiei din cauza distrugerii economiei romanesti in razboi si a preschimbarii banilor straini (coroane austro-ungare, ruble rusesti) din teritoriile nou dobandite precum si a banilor de ocupatie emisi de armata germana. Inflatia continua intr-un ritm moderat in perioada interbelica si in cea a celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
Intrarea Armatei Rosii pe teritoriul tarii, in 1944, aduce cu sine si impunerea catre populatie a acceptarii leului de ocupatie rusesc. Obligarea Romaniei la plata a uriase despagubiri de razboi duce inflatia la rate astronomice in 1946 si, mai ales, in 1947. In 1946 este emisa moneda de 100.000 lei, iar la 25 iunie 1947 este emisa bancnota de 5.000.000 lei, acestea fiind insemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria Romaniei.
Al doilea leu
Ultima bancnota, emisa la 5 decembrie 1947, inainte de instaurarea R.P.R.
In 1947, se face denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. Reevaluarea este realizata de regimul comunist fara vreo avertizare prealabila si fara posibilitatea de a schimba mai mult decat o suma fixa din moneda veche. Acest lucru a fost facut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie si cea de sus sa pastreze o mare parte din venituri dupa nationalizare pentru a le folosi la rezistenta impotriva colectivizarii si a instalarii definitive a comunismului in Romania. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.
dolar.
Al treilea leu (ROL)
Perioada comunista
In 1952 se face reforma monetara, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Spre deosebire de denominarea precedenta, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalitati de schimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii etc). Aceste paritati variau intre 20 si 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. Niciun avertisment premergator nu a fost dat nici de data aceasta.
Toate aceste bancnote au cunoscut doua tipuri: cu serie si numar de culoare albastra (tiparite in Romania) si cu serie si numar de culoare rosie (tiparite in Cehoslovacia).
In 1966 se emit monede si bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialista Romania, acestea ramanand in circulatie pana dupa Revolutia romana din 1989.
In timpul regimului comunist, s-a renuntat la standardul aurului dupa ce au fost necesare ajustari drastice pentru a preveni inflatia in urma denominarilor. Dupa aceasta decizie, leul si-a pierdut paritatea de schimb cu monedele straine si intre 1970 si 1989, rata de schimb a fost stabilita de conducere prin masuri legislative. Rata de schimb era utilizata de regim pentru a calcula valoarea comertului catre alte state. In Romania nu se putea gasi valuta si nici nu putea fi vanduta persoanelor private. Posesia sau vanzarea de valuta era o fapta penala care putea fi pedepsita cu pana la 10 ani de inchisoare. Comertul extern era considerat parte a altui circuit economic decat cel intern si i se acorda o importanta sporita.
Perioada post-revolutionara
Prima emisiune monetara post-revolutionara este cea a monedei de 10 lei 1990.
Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 1991-1994
Bancnotele sunt prezentate in ordinea lansarii pe piata.
Au aparut, in ordine, bancnotele de 500 lei (1991 - doua emisiuni), 1.000 lei (1991), 5.000 lei (1991), 200 lei (1992), 500 lei (1992 - doua filigrane), 1.000 lei (1993), 5.000 lei (1993) si 10.000 lei (1994).
Bancnota de 500 lei are doua variante diferite, prima din 1991 si a doua din 1992.
Bancnotele de 1.000 lei si 5.000 lei au doua variante asemanatoare, prima din 1991 (fara stema) si a doua din 1993 (cu stema).
Bancnotele sunt prezentate in ordinea lansarii pe piata.
Au aparut, in ordine, bancnotele de 50.000 lei (1996), 1.000 lei (1998), 5.000 lei (1998), 100.000 lei (1998), 10.000 lei (1999) si 50.000 lei (2000).
Bancnota de 50.000 lei a avut doua variante asemanatoare (1996 si 2000 - difera vioara de langa portretul lui George Enescu, ca element de siguranta).
In 1999 a fost emisa si o bancnota de 2.000 lei, care a avut un caracter mai degraba comemorativ, fiind lansata cu ocazia eclipsei totale de Soare din 11 august 1999, care a fost vizibila de pe o suprafata destul de mare din teritoriul Romaniei.
Bancnota a fost realizata pe suport de plastic (polimer), metoda folosita la toate emisiunile din perioada urmatoare. Aceasta fost prima bancnota emisa in Romania (si in Europa, de altfel) pe suport de polimer.
Cu ocazia aceluiasi eveniment, in 1999 a fost emisa si o moneda de 500 lei „Eclipsa Solara" din Aluminiu-Magneziu (AlMg3), cu diametrul de 25 mm. Aceasta moneda a fost batuta pentru circulatie, intr-un tiraj de 4.000.000 de exemplare, dar si un tiraj proof de 3.000 de bucati. Cu exceptia tehnicii de batere, nu exista nicio diferenta intre cele doua tipuri de monede.[9]
Billet roumain 1999.jpg ROL 2000 1999 reverse.jpg 500 lei-1999.jpg
A urmat apoi emisiunea monetara din perioada 2000-2003.
Bancnotele de 10.000 lei si 500.000 lei au avut doua emisiuni, prima fiind semnata de Emil Iota Ghizari, guvernator interimar al BNR in perioada in care Mugur Isarescu era prim-ministru al Romaniei. Dupa revenirea in fruntea BNR a lui Mugur Isarescu, acesta a emis doua noi tipuri de bancnote de 10.000 lei si 500.000 lei, identice cu primele, dar cu semnatura sa.
Este de remarcat faptul ca bancnota de 1.000.000 de lei a intrat in Cartea Recordurilor - fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominala din lume.[10]
Al patrulea leu (RON) - aflat in circulatie in prezent
50 lei noi
Leul romanesc nou (codul ISO 4217: RON) este noua unitate monetara a Romaniei. La data de 1 iulie 2005, leul romanesc a pierdut ultimele 4 zerouri, prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL).[11]
De la 1 iulie 2005 sunt in circulatie urmatoarele bancnote si monede:
monede: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani
bancnote: 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei (emisa in 2006), 500 lei
In plus, pana la 31 decembrie 2006 au circulat in paralel si vechile insemne monetare, emise in perioada 2000-2003:
monede: 100 lei (1 ban); 500 lei (5 bani); 1.000 lei (10 bani); 5.000 lei (50 bani)
bancnote: 10.000 lei (1 leu); 50.000 lei (5 lei); 100.000 lei (10 lei); 500.000 lei (50 lei); 1.000.000 lei (100 lei)
Monede
Elemente de siguranta: cantul monedei si modul de realizare al acesteia.
Un leu este divizat in 100 bani
La 25 octombrie 2010, Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie moneda cu valoare nominala de 50 bani "Aurel Vlaicu" din alama, dedicata aniversarii a 100 de ani de la primul zbor romanesc efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de constructie proprie. Aversul prezinta, de sus in jos, urmatoarele elemente: anul emisiunii „2010", valoarea nominala „50 BANI", stema Romaniei si inscriptia in arc de cerc „ROMANIA"; pe un fundal cu linii orizontale, este reluata, la dimensiuni mai mari, valoarea nominala a monedei „50". Reversul prezinta, in stanga, pe un fundal cu linii verticale, inscriptia in arc de cerc „AUREL VLAICU" si anul „1910", cand a avut loc primul zbor efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de constructie proprie, iar in dreapta, portretul acestuia; in partea de jos, aeroplanul „Vlaicu I" si anii intre care a trait Aurel Vlaicu „1882" si „1913". Are aceleasi caracteristici tehnice cu monedele aflate in circulatie la cupiura de 50 bani si va circula in paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005. A fost scoasa intr-un milion de exemplare. Separat, a fost emisa si o moneda pentru colectionari, tot din metal comun (alama), cu valoarea nominala de 50 de bani, de calitate proof, intr-un tiraj de 5.000 de exemplare, elementele grafice fiind asemanatoare cu cele aflate pe moneda emisa pentru circulatia obisnuita
La 12 septembrie 2011, Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie moneda cu valoare nominala de 50 bani "Mircea cel Batran", din alama, dedicata aniversarii a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Batran. Are pe avers, suprapus partial peste un cerc hasurat, un grupaj de elemente: inscriptiile „ROMANIA“ si „50“, un fragment din imaginea manastirii Cozia, anul de emisiune „2011“, valoarea nominala a monedei „50 BANI“ si stema Romaniei, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Batran intr-un medalion oval si inscriptia in arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418" pe un fundal care sugereaza un ornament mural de pe biserica manastirii Cozia. Are aceleasi caracteristici tehnice cu monedele aflate in circulatie la cupiura de 50 bani si va circula in paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 si emisiunea 2010. Simultan, Banca Nationala a Romaniei a lansat in circuitul numismatic o moneda din aur, de calitate „proof", pentru colectionare, cu valoare nominala de 200 lei, dedicata aniversarii a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Batran.
La 25 iunie 2012, Banca Nationala a Romaniei pune in circulatie o moneda cu valoarea nominala de 50 de bani, cu ocazia implinirii a „500 de ani de la urcarea pe tronul Tarii Romanesti a Sfantului Voievod Neagoe Basarab si de la inceperea construirii bisericii Manastirii Curtea de Arges". Moneda este din metal comun (alama: Cu80%, Zn15%, Ni5%) si este emisa intr-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravata valoarea nominala „50 BANI", stema Romaniei, inscriptia, in arc de cerc, „ROMANIA", precum si milesimul (anul emisiunii) „2012". Pe fundal se afla gravata reprezentata biserica Manastirii Curtea de Arges, in sectiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine a bisericii manastirii Curtea de Arges, anul „1512", precum si inscriptiile „BISERICA MANASTIRII CURTEA DE ARGES" si „NEAGOE BASARAB". Taietura este neteda, avand inscriptia „ROMANIA" (de doua ori) si cu steluta intre cele doua cuvinte. Moneda are toate celelalte caracteristici intalnite la moneda cu valoare nominala de 50 de bani, editiile 2005 si urmatoarele. Odata cu moneda cu valoare nominala de 50 de bani, este emisa si o moneda de aur, avand titlul de 900‰, de calitate „proof", cu valoarea nominala de 100 de lei, avand greutatea de 6,452g, diametrul de 21 mm. Aceasta moneda din aur este emisa intr-un tiraj de 250 de exemplare.
La 28 aprilie 2014, pentru comemorarea a 650 de ani de la urcarea pe tron a voievodului Vladislav I Vlaicu, Banca Nationala a Romaniei a emis o moneda de circulatie, de alama, avand valoarea nominala de 50 de bani, intr-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Diametrul monedei este de 23,75 mm, greutatea de 6,1 g. Cantul monedei este inscriptionat cu textul ROMANIA de doua ori, cu steluta intre cele doua cuvinte.Din aceeasi emisiune face parte si o moneda de aur, cu titlul de 900‰, avand valoarea nominala de 100 de lei, cu diametrul de 21 mm, greutatea de 6,452 de grame si de calitate proof. Cantul monedei este zimtat. Moneda de aur a fost emisa in 250 de exemplare.
La 1 iulie 2015 Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie o moneda comemorativa de circulatie, cu valoarea nominala de 50 de bani, cu ocazia „implinirii a 10 ani de la denominarea monedei nationale", intr-un tiraj de1.000.000 de exemplare. Moneda este din alama, rotunda, avand diametrul de 23,75 mm, greutatea de 6,1 grame, iar pe cant este inscriptionat de doua ori textul ROMANIA, intercalat de cate o steluta. Moneda are aceeasi putere de circulatie ca si toate celelalte monede cu valoarea nominala de 50 de bani aflate in circulatie.
La implinirea a 575 de ani de cand Ioan de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei, Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie, la 4 aprilie 2016, o moneda comemorativa de alama. Moneda are valoarea nominala de 50 de bani, este rotunda, cu diametrul de 23,75 mm, are greutatea de 6,1 g, de calitate UNC (necirculata), iar cantul este inscriptionat cu textul ROMANIA, de doua ori, cu cate o steluta intre cuvinte. Tirajul acestor monede este de 1.000.000 de exemplare. Cu acelasi prilej, in atentia colectionarilor, a fost emisa si o moneda de aur, cu valoarea nominala de 100 de lei. Moneda are titlul de 900‰, are diametrul de 21 mm, greutatea de 6,452 g, iar cantul este zimtat. Intregul tiraj de 250 de exemplare este de calitate proof
In formatiunile statale romanesti, s-a emis moneda, primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I in Tara Romaneasca, el batand ducati munteni din argint, urmat de Petru Musat in Moldova, acesta emitand grosi de argint.
Spre deosebire de Tara Romaneasca si Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: grosi, oboli, dinari, creitari, guldeni, taleri si ducati, incepand cu anul 1538.
Pe teritoriul romanesc patrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circuland: taleri turcesti, galbeni unguresti si austrieci, zloti, carboave rusesti, techini venetieni, in total peste 100 de tipuri de monede. O emisie de moneda a costat pana si capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brancoveanu, cel care a emis o moneda-medalie cu efigia sa pe ea, incalcand astfel religia musulmana si dand motiv turcilor otomani sa ii ceara capul.
Prin Regulamentele Organice adoptate in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova, se stabilesc monedele care pot fi folosite pe teritoriul romanesc: galbenul austriac, sfantul de argint (din germana Zwanziger[7]: „denumirea monedei de 20 creitari"),
Ca o recunoastere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de moneda, care sa se numeasca „roman", sau „romanat" (dupa propunerea lui Ion Heliade Radulescu). Acest lucru insa nu era posibil, fiind conditionat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar si de puterea otomana, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale.
La 22 aprilie 1867 a fost stabilita moneda nationala leu, ca o moneda bimetalica cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur si avand 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, cu valori nominale de 1 ban, 2 bani, 5 bani si 10 bani, care au fost batute in Anglia in 1867.
In 1868, s-a emis prima moneda romaneasca de aur cu valoarea nominala de 20 lei, intr-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerata drept proba. Incepand cu 1870 s-au emis si monede de argint cu valori nominale de 50 de bani (denumite popular „bancute"), 1 leu si 2 lei. Incepand cu 1880 s-au emis si monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulatie s-au batut in 1883 si 1890.
La 3 martie 1870, a fost infiintata Monetaria Statului, care a putut bate moneda, pana in acel an monedele fiind batute in majoritate in strainatate, mai ales la Birmingham. Din cauza lipsei de moneda nationala anterioare momentului 1870, toate taxele si vama erau platite direct in aur; aurul strain era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turceasca (22,70), imperialii rusi vechi (20,60) si suveranii englezi (25,22). Valuta intra astfel masiv in tara, mai ales rubla ruseasca, ceea ce a condus la masuri drastice din partea unor ministri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Mitita roade ruble", care a fortat un anumit curs de schimb si o anumita circulatie de moneda.
Primele insemne monetare de hartie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei si 500 lei, de catre Ministerul de Finante, pentru a obtine fondurile necesare sustinerii financiare a Razboiului de Independenta.
La 1 aprilie 1880, a fost infiintata Banca Nationala a Romaniei, care era singura abilitata sa emita moneda de metal si hartie.
Printr-o lege din 1900, s-a autorizat si emiterea de piese de nichel, cu valori nominale de 5, 10 si 20 bani, care au fost batute la monetaria Bruxelles.
In 1906, s-au batut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei si 100 lei, la sarbatorirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol
Dupa Primul Razboi Mondial, leul romanesc intra pe panta inflatiei din cauza distrugerii economiei romanesti in razboi si a preschimbarii banilor straini (coroane austro-ungare, ruble rusesti) din teritoriile nou dobandite precum si a banilor de ocupatie emisi de armata germana. Inflatia continua intr-un ritm moderat in perioada interbelica si in cea a celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
Intrarea Armatei Rosii pe teritoriul tarii, in 1944, aduce cu sine si impunerea catre populatie a acceptarii leului de ocupatie rusesc. Obligarea Romaniei la plata a uriase despagubiri de razboi duce inflatia la rate astronomice in 1946 si, mai ales, in 1947. In 1946 este emisa moneda de 100.000 lei, iar la 25 iunie 1947 este emisa bancnota de 5.000.000 lei, acestea fiind insemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria Romaniei.
Al doilea leu
Ultima bancnota, emisa la 5 decembrie 1947, inainte de instaurarea R.P.R.
In 1947, se face denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. Reevaluarea este realizata de regimul comunist fara vreo avertizare prealabila si fara posibilitatea de a schimba mai mult decat o suma fixa din moneda veche. Acest lucru a fost facut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie si cea de sus sa pastreze o mare parte din venituri dupa nationalizare pentru a le folosi la rezistenta impotriva colectivizarii si a instalarii definitive a comunismului in Romania. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.
dolar.
Al treilea leu (ROL)
Perioada comunista
In 1952 se face reforma monetara, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Spre deosebire de denominarea precedenta, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalitati de schimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii etc). Aceste paritati variau intre 20 si 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. Niciun avertisment premergator nu a fost dat nici de data aceasta.
Toate aceste bancnote au cunoscut doua tipuri: cu serie si numar de culoare albastra (tiparite in Romania) si cu serie si numar de culoare rosie (tiparite in Cehoslovacia).
In 1966 se emit monede si bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialista Romania, acestea ramanand in circulatie pana dupa Revolutia romana din 1989.
In timpul regimului comunist, s-a renuntat la standardul aurului dupa ce au fost necesare ajustari drastice pentru a preveni inflatia in urma denominarilor. Dupa aceasta decizie, leul si-a pierdut paritatea de schimb cu monedele straine si intre 1970 si 1989, rata de schimb a fost stabilita de conducere prin masuri legislative. Rata de schimb era utilizata de regim pentru a calcula valoarea comertului catre alte state. In Romania nu se putea gasi valuta si nici nu putea fi vanduta persoanelor private. Posesia sau vanzarea de valuta era o fapta penala care putea fi pedepsita cu pana la 10 ani de inchisoare. Comertul extern era considerat parte a altui circuit economic decat cel intern si i se acorda o importanta sporita.
Perioada post-revolutionara
Prima emisiune monetara post-revolutionara este cea a monedei de 10 lei 1990.
Galerie de fotografii cu bancnotele din emisiunea 1991-1994
Bancnotele sunt prezentate in ordinea lansarii pe piata.
Au aparut, in ordine, bancnotele de 500 lei (1991 - doua emisiuni), 1.000 lei (1991), 5.000 lei (1991), 200 lei (1992), 500 lei (1992 - doua filigrane), 1.000 lei (1993), 5.000 lei (1993) si 10.000 lei (1994).
Bancnota de 500 lei are doua variante diferite, prima din 1991 si a doua din 1992.
Bancnotele de 1.000 lei si 5.000 lei au doua variante asemanatoare, prima din 1991 (fara stema) si a doua din 1993 (cu stema).
Bancnotele sunt prezentate in ordinea lansarii pe piata.
Au aparut, in ordine, bancnotele de 50.000 lei (1996), 1.000 lei (1998), 5.000 lei (1998), 100.000 lei (1998), 10.000 lei (1999) si 50.000 lei (2000).
Bancnota de 50.000 lei a avut doua variante asemanatoare (1996 si 2000 - difera vioara de langa portretul lui George Enescu, ca element de siguranta).
In 1999 a fost emisa si o bancnota de 2.000 lei, care a avut un caracter mai degraba comemorativ, fiind lansata cu ocazia eclipsei totale de Soare din 11 august 1999, care a fost vizibila de pe o suprafata destul de mare din teritoriul Romaniei.
Bancnota a fost realizata pe suport de plastic (polimer), metoda folosita la toate emisiunile din perioada urmatoare. Aceasta fost prima bancnota emisa in Romania (si in Europa, de altfel) pe suport de polimer.
Cu ocazia aceluiasi eveniment, in 1999 a fost emisa si o moneda de 500 lei „Eclipsa Solara" din Aluminiu-Magneziu (AlMg3), cu diametrul de 25 mm. Aceasta moneda a fost batuta pentru circulatie, intr-un tiraj de 4.000.000 de exemplare, dar si un tiraj proof de 3.000 de bucati. Cu exceptia tehnicii de batere, nu exista nicio diferenta intre cele doua tipuri de monede.[9]
Billet roumain 1999.jpg ROL 2000 1999 reverse.jpg 500 lei-1999.jpg
A urmat apoi emisiunea monetara din perioada 2000-2003.
Bancnotele de 10.000 lei si 500.000 lei au avut doua emisiuni, prima fiind semnata de Emil Iota Ghizari, guvernator interimar al BNR in perioada in care Mugur Isarescu era prim-ministru al Romaniei. Dupa revenirea in fruntea BNR a lui Mugur Isarescu, acesta a emis doua noi tipuri de bancnote de 10.000 lei si 500.000 lei, identice cu primele, dar cu semnatura sa.
Este de remarcat faptul ca bancnota de 1.000.000 de lei a intrat in Cartea Recordurilor - fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominala din lume.[10]
Al patrulea leu (RON) - aflat in circulatie in prezent
50 lei noi
Leul romanesc nou (codul ISO 4217: RON) este noua unitate monetara a Romaniei. La data de 1 iulie 2005, leul romanesc a pierdut ultimele 4 zerouri, prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL).[11]
De la 1 iulie 2005 sunt in circulatie urmatoarele bancnote si monede:
monede: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani
bancnote: 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei (emisa in 2006), 500 lei
In plus, pana la 31 decembrie 2006 au circulat in paralel si vechile insemne monetare, emise in perioada 2000-2003:
monede: 100 lei (1 ban); 500 lei (5 bani); 1.000 lei (10 bani); 5.000 lei (50 bani)
bancnote: 10.000 lei (1 leu); 50.000 lei (5 lei); 100.000 lei (10 lei); 500.000 lei (50 lei); 1.000.000 lei (100 lei)
Monede
Elemente de siguranta: cantul monedei si modul de realizare al acesteia.
Un leu este divizat in 100 bani
La 25 octombrie 2010, Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie moneda cu valoare nominala de 50 bani "Aurel Vlaicu" din alama, dedicata aniversarii a 100 de ani de la primul zbor romanesc efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de constructie proprie. Aversul prezinta, de sus in jos, urmatoarele elemente: anul emisiunii „2010", valoarea nominala „50 BANI", stema Romaniei si inscriptia in arc de cerc „ROMANIA"; pe un fundal cu linii orizontale, este reluata, la dimensiuni mai mari, valoarea nominala a monedei „50". Reversul prezinta, in stanga, pe un fundal cu linii verticale, inscriptia in arc de cerc „AUREL VLAICU" si anul „1910", cand a avut loc primul zbor efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de constructie proprie, iar in dreapta, portretul acestuia; in partea de jos, aeroplanul „Vlaicu I" si anii intre care a trait Aurel Vlaicu „1882" si „1913". Are aceleasi caracteristici tehnice cu monedele aflate in circulatie la cupiura de 50 bani si va circula in paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005. A fost scoasa intr-un milion de exemplare. Separat, a fost emisa si o moneda pentru colectionari, tot din metal comun (alama), cu valoarea nominala de 50 de bani, de calitate proof, intr-un tiraj de 5.000 de exemplare, elementele grafice fiind asemanatoare cu cele aflate pe moneda emisa pentru circulatia obisnuita
La 12 septembrie 2011, Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie moneda cu valoare nominala de 50 bani "Mircea cel Batran", din alama, dedicata aniversarii a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Batran. Are pe avers, suprapus partial peste un cerc hasurat, un grupaj de elemente: inscriptiile „ROMANIA“ si „50“, un fragment din imaginea manastirii Cozia, anul de emisiune „2011“, valoarea nominala a monedei „50 BANI“ si stema Romaniei, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Batran intr-un medalion oval si inscriptia in arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418" pe un fundal care sugereaza un ornament mural de pe biserica manastirii Cozia. Are aceleasi caracteristici tehnice cu monedele aflate in circulatie la cupiura de 50 bani si va circula in paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005 si emisiunea 2010. Simultan, Banca Nationala a Romaniei a lansat in circuitul numismatic o moneda din aur, de calitate „proof", pentru colectionare, cu valoare nominala de 200 lei, dedicata aniversarii a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Batran.
La 25 iunie 2012, Banca Nationala a Romaniei pune in circulatie o moneda cu valoarea nominala de 50 de bani, cu ocazia implinirii a „500 de ani de la urcarea pe tronul Tarii Romanesti a Sfantului Voievod Neagoe Basarab si de la inceperea construirii bisericii Manastirii Curtea de Arges". Moneda este din metal comun (alama: Cu80%, Zn15%, Ni5%) si este emisa intr-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravata valoarea nominala „50 BANI", stema Romaniei, inscriptia, in arc de cerc, „ROMANIA", precum si milesimul (anul emisiunii) „2012". Pe fundal se afla gravata reprezentata biserica Manastirii Curtea de Arges, in sectiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine a bisericii manastirii Curtea de Arges, anul „1512", precum si inscriptiile „BISERICA MANASTIRII CURTEA DE ARGES" si „NEAGOE BASARAB". Taietura este neteda, avand inscriptia „ROMANIA" (de doua ori) si cu steluta intre cele doua cuvinte. Moneda are toate celelalte caracteristici intalnite la moneda cu valoare nominala de 50 de bani, editiile 2005 si urmatoarele. Odata cu moneda cu valoare nominala de 50 de bani, este emisa si o moneda de aur, avand titlul de 900‰, de calitate „proof", cu valoarea nominala de 100 de lei, avand greutatea de 6,452g, diametrul de 21 mm. Aceasta moneda din aur este emisa intr-un tiraj de 250 de exemplare.
La 28 aprilie 2014, pentru comemorarea a 650 de ani de la urcarea pe tron a voievodului Vladislav I Vlaicu, Banca Nationala a Romaniei a emis o moneda de circulatie, de alama, avand valoarea nominala de 50 de bani, intr-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Diametrul monedei este de 23,75 mm, greutatea de 6,1 g. Cantul monedei este inscriptionat cu textul ROMANIA de doua ori, cu steluta intre cele doua cuvinte.Din aceeasi emisiune face parte si o moneda de aur, cu titlul de 900‰, avand valoarea nominala de 100 de lei, cu diametrul de 21 mm, greutatea de 6,452 de grame si de calitate proof. Cantul monedei este zimtat. Moneda de aur a fost emisa in 250 de exemplare.
La 1 iulie 2015 Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie o moneda comemorativa de circulatie, cu valoarea nominala de 50 de bani, cu ocazia „implinirii a 10 ani de la denominarea monedei nationale", intr-un tiraj de1.000.000 de exemplare. Moneda este din alama, rotunda, avand diametrul de 23,75 mm, greutatea de 6,1 grame, iar pe cant este inscriptionat de doua ori textul ROMANIA, intercalat de cate o steluta. Moneda are aceeasi putere de circulatie ca si toate celelalte monede cu valoarea nominala de 50 de bani aflate in circulatie.
La implinirea a 575 de ani de cand Ioan de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei, Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie, la 4 aprilie 2016, o moneda comemorativa de alama. Moneda are valoarea nominala de 50 de bani, este rotunda, cu diametrul de 23,75 mm, are greutatea de 6,1 g, de calitate UNC (necirculata), iar cantul este inscriptionat cu textul ROMANIA, de doua ori, cu cate o steluta intre cuvinte. Tirajul acestor monede este de 1.000.000 de exemplare. Cu acelasi prilej, in atentia colectionarilor, a fost emisa si o moneda de aur, cu valoarea nominala de 100 de lei. Moneda are titlul de 900‰, are diametrul de 21 mm, greutatea de 6,452 g, iar cantul este zimtat. Intregul tiraj de 250 de exemplare este de calitate proof
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.