Din aceeasi categorie
|
Aromanii sunt fratii nostrii 1.103 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Aromanii - Voi armani macidoneani - versuri Pindu 1.270 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Aromanii - Folclor aroman/macedoroman 1.261 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Aromanii - IIstorie Camuflata 894 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Identitatea Aromanilor Episod 2/2 1.155 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Vorbitori de aromana din Macedonia 1.211 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Vorbitori de aromana din Albania 1.248 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Ion Caramitru, despre aromani 1.135 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Mari Aromani - documentar de Eugen Matzota 1.054 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
O zi din viata aromanilor 1.253 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Aromanii din Franta
| Adaugat de turcu | 04.01.2014 |  Adauga
la favorite |
955 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSerial documentar ''Aromanii", realizator Maria Cica, episodul 9 - Romania, prima parte
In Romania
In Romania slavofonii, turcofonii, germanofonii si maghiarofonii nu sunt recunoscuti ca populatie nativa, ci drept minoritati nationale. In Romania sunt recunoscuti bastinasi cei ce descind din vechii Traci/Daci romanizati: Proto-Romanii.
Majoritatea acestora sunt Romanii propriu-zisi. Aromanii au un statut particular: considerati drept "Romani din sudul Dunarii", ei nu sunt recunoscuti drept minoritate nationala, ci ca o parte din neamul romanesc, repatriata din Balcani in patria-mama, conform teoriei istorice care afirma ca "vatra straromana" se gasea exclusiv in nordul Dunarii (aceasta teorie este predominanta in Romania, Sarbia si Bulgaria).
Majoritatea aromanilor din Romania se considera "Romani din sudul Dunarii", ca si Dobrogenii: potrivit unei ample anchete efectuate de profesorul german Thede Kahl in anul 1998, in satele din Dobrogea, 70-75% dintre locuitorii aromani nu se considera sau nu vor sa fie considerati minoritate etnica.
Datele acestei anchete, care sustin teza potrivit careia cei mai multi aromani din Romania se considera romani, s-au concretizat in lucrarea de doctorat a lui Kahl intitulata Ethnizitat und raumliche Verteilung der Aromunen in Sudosteuropa (Etnicitatea si raspandirea teritoriala a aromanilor din Europa de sud-est).
O minoritate activa se considera totusi "minoritate etnica" si au adresat guvernului Romaniei o cerere ca sa fie recunoscuti drept minoritate nationala. Datele statistice oscileaza insa in privinta tendintei aromanilor de a se autoconsidera minoritate nationala, culturala sau doar lingvistica. Aceste date sunt divergente si contradictorii.
Astfel, un segment al aromanilor, provenit mai ales din gramustenii bulgari (fosti locuitori ai comunelor din jurul Giumaiei, actualul Blagoevgrad, din vecinatatea Sofiei, emigrat in Romania in valuri succesive dupa 1926) si vorbitor al unei variante de aromana arhaica, au inaintat autoritatilor din Bucuresti petitii in care au cerut recunoasterea statutului de minoritate etnica (pe langa celelalte 19 minoritati etnice deja recunoscute in Romania).
La sosirea lor in Romania, acesti gramusteni au fost colonizati ca "macedoni", iar cetatenia regatului Romania le-a fost acordata abia dupa un deceniu.
Orientarea acestor grupuri de aromani este motivata de dorinta de a-si pastra vorbirea proprie. Statutul de minoritate le-ar permite sa-si pastreze mai bine specificul etnic, cultural si lingvistic.
Subdialectele aromanei apartin patrimoniului european si este in interesul Europei ca acestea sa fie protejate si sa li se confere un statut aparte. Aromanii figureaza de mai multi ani pe listele unor organizatii europene care au in vedere situatia popoarelor asa zis "periclitate" (pe cale de asimilare ireversibila).
Unii aromani marcanti din Romania, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioteanu, sustin tot mai frecvent ca aromanii din Romania s-ar afla actualmente intr-o criza de identitate profunda Aceasta criza este artificial intretinuta de interferentele politice in domeniul cercetarilor filologice, istorice, etnologice si lingvistice, care se manifesta prin teorii contradictorii si dispute privind originea lor. Istoriografiile moderne, impregnate de nationalisme (vezi O istorie sincera a poporului roman, de Florin Constantiniu), tind a demonstra o origine cat mai monoetnica si o intaietate cat mai timpurie a fiecarui popor, chiar in teritoriul acoperit astazi de statul care il reprezinta: "vatra straromana" doar in Romania, teoria vechilor slavi de sud evoluand singuri in Serbia si Bulgaria, sau "grecii latinizati" ca stramosi ai Aromanilor, intra in aceasta tendinta.
In acest context, Romanii sud-dunareni apar ba ca imigranti de origine nord-dunareana in tarile balcanice (unde sunt totusi mentionati inca din secolul VII, in episodul Torna fratre din Teofan Spovednicul si din Theofilact din Simocatta), ba ca ramasite razlete a unei latinitati sud-dunarene stramutata tardiv in nordul Dunarii (teoria istoriografiei mahiare, initiata de Robert Rossler), ba ca greci latinizati fara nici-o legatura cu Romanii (teoria istoriografiei elene, care nu tine nici-un cont de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental). Astfel disputati, cum n-ar avea probleme identitare ?
Istoricul aroman Neagu Djuvara propune alta varianta: asa cum, in Peninsula Iberica, in Galia si in Peninsula Italica, populatiile latine locale (anume Iberii romanizati, Celtii romanizati si Italicii) au evoluat diferit de la nordul la sudul zonelor respective, la fel in Peninsula Balcanica si la Dunarea de Jos, populatia Daco-Traca romanizata a evoluat diferit de la nordul la sudul zonei, "vatra straromana" intinzandu-se la nordul liniei Jirecek pe ambele maluri ale Dunarii, iar despartirea Romanilor de Aromani (si de Megleno-Romani) producandu-se fara ca unii sa descinda din ceilalti, prin instalarea Slavilor intre ei, si prin evolutia separata din Proto-Romana in Romana si in Aromana.
Sigurele Romanii populare care se datoreaza unor migratiuni ar fi, in aceasta ipoteza "sedentarista", grupul Istro-Romanilor si Vlahia morava. Toti ceilalti ar fi bastinasi acolo unde traiesc, fie ei Romani sau Aromani...
Aromanii din diaspora.
Exceptand statele din Peninsula Balcanica, unde aromanii sunt autohtoni, exista comunitati sau grupuri de emigranti aromani care traiesc in diaspora.
Cele mai importante si bine organizate se afla in Statele Unite ale Americii si Canada, in Australia, respectiv in Franta si Germania, dar si in Romania. Originea acestor comunitati este diversa.
Sursa:
http://ro.wikipedia.org
In Romania
In Romania slavofonii, turcofonii, germanofonii si maghiarofonii nu sunt recunoscuti ca populatie nativa, ci drept minoritati nationale. In Romania sunt recunoscuti bastinasi cei ce descind din vechii Traci/Daci romanizati: Proto-Romanii.
Majoritatea acestora sunt Romanii propriu-zisi. Aromanii au un statut particular: considerati drept "Romani din sudul Dunarii", ei nu sunt recunoscuti drept minoritate nationala, ci ca o parte din neamul romanesc, repatriata din Balcani in patria-mama, conform teoriei istorice care afirma ca "vatra straromana" se gasea exclusiv in nordul Dunarii (aceasta teorie este predominanta in Romania, Sarbia si Bulgaria).
Majoritatea aromanilor din Romania se considera "Romani din sudul Dunarii", ca si Dobrogenii: potrivit unei ample anchete efectuate de profesorul german Thede Kahl in anul 1998, in satele din Dobrogea, 70-75% dintre locuitorii aromani nu se considera sau nu vor sa fie considerati minoritate etnica.
Datele acestei anchete, care sustin teza potrivit careia cei mai multi aromani din Romania se considera romani, s-au concretizat in lucrarea de doctorat a lui Kahl intitulata Ethnizitat und raumliche Verteilung der Aromunen in Sudosteuropa (Etnicitatea si raspandirea teritoriala a aromanilor din Europa de sud-est).
O minoritate activa se considera totusi "minoritate etnica" si au adresat guvernului Romaniei o cerere ca sa fie recunoscuti drept minoritate nationala. Datele statistice oscileaza insa in privinta tendintei aromanilor de a se autoconsidera minoritate nationala, culturala sau doar lingvistica. Aceste date sunt divergente si contradictorii.
Astfel, un segment al aromanilor, provenit mai ales din gramustenii bulgari (fosti locuitori ai comunelor din jurul Giumaiei, actualul Blagoevgrad, din vecinatatea Sofiei, emigrat in Romania in valuri succesive dupa 1926) si vorbitor al unei variante de aromana arhaica, au inaintat autoritatilor din Bucuresti petitii in care au cerut recunoasterea statutului de minoritate etnica (pe langa celelalte 19 minoritati etnice deja recunoscute in Romania).
La sosirea lor in Romania, acesti gramusteni au fost colonizati ca "macedoni", iar cetatenia regatului Romania le-a fost acordata abia dupa un deceniu.
Orientarea acestor grupuri de aromani este motivata de dorinta de a-si pastra vorbirea proprie. Statutul de minoritate le-ar permite sa-si pastreze mai bine specificul etnic, cultural si lingvistic.
Subdialectele aromanei apartin patrimoniului european si este in interesul Europei ca acestea sa fie protejate si sa li se confere un statut aparte. Aromanii figureaza de mai multi ani pe listele unor organizatii europene care au in vedere situatia popoarelor asa zis "periclitate" (pe cale de asimilare ireversibila).
Unii aromani marcanti din Romania, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioteanu, sustin tot mai frecvent ca aromanii din Romania s-ar afla actualmente intr-o criza de identitate profunda Aceasta criza este artificial intretinuta de interferentele politice in domeniul cercetarilor filologice, istorice, etnologice si lingvistice, care se manifesta prin teorii contradictorii si dispute privind originea lor. Istoriografiile moderne, impregnate de nationalisme (vezi O istorie sincera a poporului roman, de Florin Constantiniu), tind a demonstra o origine cat mai monoetnica si o intaietate cat mai timpurie a fiecarui popor, chiar in teritoriul acoperit astazi de statul care il reprezinta: "vatra straromana" doar in Romania, teoria vechilor slavi de sud evoluand singuri in Serbia si Bulgaria, sau "grecii latinizati" ca stramosi ai Aromanilor, intra in aceasta tendinta.
In acest context, Romanii sud-dunareni apar ba ca imigranti de origine nord-dunareana in tarile balcanice (unde sunt totusi mentionati inca din secolul VII, in episodul Torna fratre din Teofan Spovednicul si din Theofilact din Simocatta), ba ca ramasite razlete a unei latinitati sud-dunarene stramutata tardiv in nordul Dunarii (teoria istoriografiei mahiare, initiata de Robert Rossler), ba ca greci latinizati fara nici-o legatura cu Romanii (teoria istoriografiei elene, care nu tine nici-un cont de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental). Astfel disputati, cum n-ar avea probleme identitare ?
Istoricul aroman Neagu Djuvara propune alta varianta: asa cum, in Peninsula Iberica, in Galia si in Peninsula Italica, populatiile latine locale (anume Iberii romanizati, Celtii romanizati si Italicii) au evoluat diferit de la nordul la sudul zonelor respective, la fel in Peninsula Balcanica si la Dunarea de Jos, populatia Daco-Traca romanizata a evoluat diferit de la nordul la sudul zonei, "vatra straromana" intinzandu-se la nordul liniei Jirecek pe ambele maluri ale Dunarii, iar despartirea Romanilor de Aromani (si de Megleno-Romani) producandu-se fara ca unii sa descinda din ceilalti, prin instalarea Slavilor intre ei, si prin evolutia separata din Proto-Romana in Romana si in Aromana.
Sigurele Romanii populare care se datoreaza unor migratiuni ar fi, in aceasta ipoteza "sedentarista", grupul Istro-Romanilor si Vlahia morava. Toti ceilalti ar fi bastinasi acolo unde traiesc, fie ei Romani sau Aromani...
Aromanii din diaspora.
Exceptand statele din Peninsula Balcanica, unde aromanii sunt autohtoni, exista comunitati sau grupuri de emigranti aromani care traiesc in diaspora.
Cele mai importante si bine organizate se afla in Statele Unite ale Americii si Canada, in Australia, respectiv in Franta si Germania, dar si in Romania. Originea acestor comunitati este diversa.
Sursa:
http://ro.wikipedia.org
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.