Din aceeasi categorie
|
Tuica fiarta 2.667 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lichior de gutui sau gutuiata, 783 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nucata, lichior natural 375 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Aluat pentru paste proaspete 2.606 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dulciuri delicioase de casa in 10 minute! fara zahar! 493 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Trandafirata, lichior fin de trandafiri 270 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Zeama moldoveneasca 2.316 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ghee – unt clarifiat 2.652 vizite - 0 comentarii adaugat de dali |
||||||||||||||||||
|
Pate de ficat 1.591 vizite - 0 comentarii adaugat de Sorina Cuisine |
||||||||||||||||||
|
Paine cu usturoi II 271 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Retete culinare
Tuica de casa -preparare
| Adaugat de Cozana | 18.09.2018 |  Adauga
la favorite |
5.647 vizualizari Nota film: 4 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePentru distilare se folosesc cazane fabricate din cupru sau inox. .
Fructele trebuie sa fie cit mai coapte. Inainte de orice, fructele (prune, corcoduse, mere, pere, caise, piersici, struguri) se spala bine, cu apa rece, deoarece pot contine substante otravitoare ramase in urma stropirii pomilor. Nu se spala fructe ca: cirese, visine, capsuni, smeura etc.) prin spalare scade continutul de suc pe care-l contin. Ciresele, visinele si strugurii se pot spala dar numai la jet de apa.
Inainte de a le pune in butoi, fructele se zdrobesc cu ajutorul unui zdrobitor sau trecute prin masina de tocat. Boabele de struguri se scot de pe ciorchini. Daca se lasa cu ciorchine cu tot, gustul este mai aspru.
Unele surse recomanda scoaterea simburilor de la fructele simburoase: prune, corcoduse etc. (Eu le pun cu simburi).
Daca nu putem zdrobi fructele, atunci le taiem bucati si le oparim, apoi le punem in butoi, inclusiv apa in care le-am oparit.
Fructele astfel preparate se aseaza in butoi lasind gol 10-15% sub gura. Preparam un sirop dintr-un kilogram de zahar topit in 3-4 litri de apa fiarta, pe care il turnam peste fructe. Adaugarea de zahar in cantitate mica ajuta la pornirea fermentatiei si nu dauneaza gustului sau calitatii distilatului. Daca fructele nu sunt suficient de zemoase (posibil in cazul unor soiuri de mere sau pere) putem adauga inca 5-6 litri de apa (sau cit este necesar), fiarta in prealabil. Inchidem butoiul cu capacul si il punem la fermentat. Daca este cald fermentatia dureaza intre 15 si 21 de zile.
Daca butoiul este inchis ermetic dupa fermentare, se poate distila oricind, fara sa se piarda din alcool.
Dupa dorinta, spargeti o mina de simburi de caise sau prune si fara coji le puneti in butoi o data cu fructele. Dupa distilare veti obtine un gust deosebit, usor amarui.
Distilarea: Cel mai bun cazan pentru scopuri familiare, este cel de o capacitate maxima de 50 litri. Este mai usor de manevrat. Inainte de folosire se spala bine cazanul si serpentina.
Puneti in cazan decoctul, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Daca utilizati pentru fermentare butoi de plastic de 60l, atunci decoctul ajunge pentru 2 cazane. Inchideti cu capacul, montati serpentina si umpleti racitorul cu apa rece.
Preparati din faina si apa o pasta fluida cu care veti izola complect spatiul din jurul capacului si al serpentinei, pentru a nu permite aburului sa iasa pe acolo, pierzind astfel din cantitatea de rachiu.
Daca racitorul nu este cu apa circulanta, cind vedeti ca incepe sa iasa abur din racitor, scoateti din apa calda si inlocuiti cu apa rece.
Primele 15' focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se micsoreaza flacara, astfel ca decoctul sa fiarba incet (la foc mic), pentru a nu se tulbura distilatul. Pe teava racitorului trebuie sa curga un firicel de maxim 3mm diametru.
Distilatul contine 3 parti: prima parte "fruntea" apoi "mijlocul" si "coada" sau (otca). Distilatul bun, este mijlocul. Fruntea care reprezinta 1,5-2% din distilat, cu 70-72% alcool este otravitoare avind o cantitate mare de alcool metilic. Coada, numita si otca este slaba cu o concentratie alcoolica foarte mica, si cu gust acru. Mijlocul reprezinta 40-50% din distilat, si este partea buna.
Cind incepe sa curga mijlocul, asezam la iesirea serpentinei din racitor un filtru format din doua bucati hirtie de filtru pentru cafea, intr-o pilnie, astfel ca distilatul sa iasa cit mai curat.
Distilarea se opreste in momentul in care coada are o tarie sub 15% alcool.
Fruntea si coada se colecteaza separat si se adauga la urmatoarea transa de decoct pentru distilare.
Astfel am obtinut o bautura nu prea tare (30-35% alcool) si cu un gust ambiguu. Pentru ridicarea tariei alcoolice si stabilizarea gustului, ce am obtinut la prima distilare, se pune din nou la distilat. Inainte de a incepe a doua distilare, spalam cazanul si serpentina.
La a doua distilare respectam aceleasi indicatii. Vom obtine un "mijloc" cu o tarie de 45-55%, in functie de momentul opririi distilarii. Ultima otca (coada), o depozitam intr-o damigeana si o vom pune la distilat la urmatoarea transa. Ultima "frunte" nu o aruncam, ci o vom folosi pentru spalat diferite obiecte din sticla sau portelan. In nici-un caz nu se bea!
Maturarea: Rachiul obtinut se pune la invechit, minim 6 luni. In aceasta perioada se aseaza gustul de fructe si taria alcoolica se mareste. Sigur, ca se pot invechi pina la 5-6 ani sau chiar mai mult... dupa cita vointa avem...
Invechirea se face in butoaie de stejar, dud, cires, cu care ocazie tuica se inchide la culoare, galben-maroniu pentru stejar, galben inchis dud si cea mai frumoasa culoare un galben-verzui pentru butoiul din lemn de cires;
Rachiul proaspat are un gust aspru, intepator. Prin invechire rachiul capata un gust placut, armonios, cu aroma fructului respectiv.
Invechirea se poate face si in damigene din sticla.
Fructele trebuie sa fie cit mai coapte. Inainte de orice, fructele (prune, corcoduse, mere, pere, caise, piersici, struguri) se spala bine, cu apa rece, deoarece pot contine substante otravitoare ramase in urma stropirii pomilor. Nu se spala fructe ca: cirese, visine, capsuni, smeura etc.) prin spalare scade continutul de suc pe care-l contin. Ciresele, visinele si strugurii se pot spala dar numai la jet de apa.
Inainte de a le pune in butoi, fructele se zdrobesc cu ajutorul unui zdrobitor sau trecute prin masina de tocat. Boabele de struguri se scot de pe ciorchini. Daca se lasa cu ciorchine cu tot, gustul este mai aspru.
Unele surse recomanda scoaterea simburilor de la fructele simburoase: prune, corcoduse etc. (Eu le pun cu simburi).
Daca nu putem zdrobi fructele, atunci le taiem bucati si le oparim, apoi le punem in butoi, inclusiv apa in care le-am oparit.
Fructele astfel preparate se aseaza in butoi lasind gol 10-15% sub gura. Preparam un sirop dintr-un kilogram de zahar topit in 3-4 litri de apa fiarta, pe care il turnam peste fructe. Adaugarea de zahar in cantitate mica ajuta la pornirea fermentatiei si nu dauneaza gustului sau calitatii distilatului. Daca fructele nu sunt suficient de zemoase (posibil in cazul unor soiuri de mere sau pere) putem adauga inca 5-6 litri de apa (sau cit este necesar), fiarta in prealabil. Inchidem butoiul cu capacul si il punem la fermentat. Daca este cald fermentatia dureaza intre 15 si 21 de zile.
Daca butoiul este inchis ermetic dupa fermentare, se poate distila oricind, fara sa se piarda din alcool.
Dupa dorinta, spargeti o mina de simburi de caise sau prune si fara coji le puneti in butoi o data cu fructele. Dupa distilare veti obtine un gust deosebit, usor amarui.
Distilarea: Cel mai bun cazan pentru scopuri familiare, este cel de o capacitate maxima de 50 litri. Este mai usor de manevrat. Inainte de folosire se spala bine cazanul si serpentina.
Puneti in cazan decoctul, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Daca utilizati pentru fermentare butoi de plastic de 60l, atunci decoctul ajunge pentru 2 cazane. Inchideti cu capacul, montati serpentina si umpleti racitorul cu apa rece.
Preparati din faina si apa o pasta fluida cu care veti izola complect spatiul din jurul capacului si al serpentinei, pentru a nu permite aburului sa iasa pe acolo, pierzind astfel din cantitatea de rachiu.
Daca racitorul nu este cu apa circulanta, cind vedeti ca incepe sa iasa abur din racitor, scoateti din apa calda si inlocuiti cu apa rece.
Primele 15' focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se micsoreaza flacara, astfel ca decoctul sa fiarba incet (la foc mic), pentru a nu se tulbura distilatul. Pe teava racitorului trebuie sa curga un firicel de maxim 3mm diametru.
Distilatul contine 3 parti: prima parte "fruntea" apoi "mijlocul" si "coada" sau (otca). Distilatul bun, este mijlocul. Fruntea care reprezinta 1,5-2% din distilat, cu 70-72% alcool este otravitoare avind o cantitate mare de alcool metilic. Coada, numita si otca este slaba cu o concentratie alcoolica foarte mica, si cu gust acru. Mijlocul reprezinta 40-50% din distilat, si este partea buna.
Cind incepe sa curga mijlocul, asezam la iesirea serpentinei din racitor un filtru format din doua bucati hirtie de filtru pentru cafea, intr-o pilnie, astfel ca distilatul sa iasa cit mai curat.
Distilarea se opreste in momentul in care coada are o tarie sub 15% alcool.
Fruntea si coada se colecteaza separat si se adauga la urmatoarea transa de decoct pentru distilare.
Astfel am obtinut o bautura nu prea tare (30-35% alcool) si cu un gust ambiguu. Pentru ridicarea tariei alcoolice si stabilizarea gustului, ce am obtinut la prima distilare, se pune din nou la distilat. Inainte de a incepe a doua distilare, spalam cazanul si serpentina.
La a doua distilare respectam aceleasi indicatii. Vom obtine un "mijloc" cu o tarie de 45-55%, in functie de momentul opririi distilarii. Ultima otca (coada), o depozitam intr-o damigeana si o vom pune la distilat la urmatoarea transa. Ultima "frunte" nu o aruncam, ci o vom folosi pentru spalat diferite obiecte din sticla sau portelan. In nici-un caz nu se bea!
Maturarea: Rachiul obtinut se pune la invechit, minim 6 luni. In aceasta perioada se aseaza gustul de fructe si taria alcoolica se mareste. Sigur, ca se pot invechi pina la 5-6 ani sau chiar mai mult... dupa cita vointa avem...
Invechirea se face in butoaie de stejar, dud, cires, cu care ocazie tuica se inchide la culoare, galben-maroniu pentru stejar, galben inchis dud si cea mai frumoasa culoare un galben-verzui pentru butoiul din lemn de cires;
Rachiul proaspat are un gust aspru, intepator. Prin invechire rachiul capata un gust placut, armonios, cu aroma fructului respectiv.
Invechirea se poate face si in damigene din sticla.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.