Din aceeasi categorie
|
Niascharian – Sa renastem 1.077 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cine a scris Biblia? 923 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Piatra lui Iacov: Casa lui Dumnezeu | Secretele Bibliei 331 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Codex Leicester ,Leonardo da Vinci 1.774 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Codex Seraphinianus 1.302 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Israel, Islam & Armageddon - Biblia 1.239 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria traducerilor Bibliei partea 1 1.340 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Secretele Bibliei 562 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea ascunsa a Bibliei pe care Vaticanul ne-o ascund 427 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Familia secreta a lui Isus. 1.288 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Codex Argenteus sau Biblia lui Wulfilla
| Adaugat de Cozana | 19.02.2018 |  Adauga
la favorite |
890 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCodex Argenteus sau Biblia lui Wulfilla este cel mai valoros manuscris al Suediei si unul dintre cele mai valoroase din lume. Cartea, veche de 1.650 de ani, este extrem de valoroasa si pentru noi, deoarece a fost scrisa de un preot din Dacia...
Ceea ce este de-a dreptul uimitor este faptul ca acest manuscris foloseste in proportie de 90% aceleasi litere grecesti, latine si getice care exista si pe Tablitele de la Sinaia, si rune gotice in proportie de 10% (dupa cum ne spune regizorul Leonardo Tonitza in filmul NIASCHARIAN – Sa renastem). Acest fapt este o dovada clara a neapartenentei germanice a preotului Wulfila, al carui nume era, probabil, Vulpila.
Prof. dr. Lars Munkhammar, istoric la Universitatea din Upsala, unde se gaseste manuscrisul: „Wulfilla s-a nascut in 311 e.n. si a murit, probabil, in anul 381 e.n. iar la mijlocul secolului IV a tradus Biblia. S-a nascut si a trait in Dacia, in Romania de astazi, si a devenit episcop al popoarelor gotice. La traducerea acestei Biblii a fost folosit un alfabet ramas din acea limba. Wulfila a folosit la traducerea acestei Biblii o limba veche despre care nu stim nimic. Menirea lui a fost sa schimbe un popor razboinic, intr-unul pasnic. Acest alfabet a fost folosit in Suedia, nu stiu pentru cat timp dar, in paralel cu alfabetul latin, a fost folosit ca scriere sacra mult timp dupa Wulfilla" (Interviu din filmul NIASCHARIAN – Sa renastem)
Initial, Biblia lui Wulfilla a avut 336 de pagini in care erau cuprinse cele patru Evanghelii. Astazi, la Upsala, mai exista 187 de pagini. Documentul a fost scris pe un pergament subtire violaceu cu cerneala cu praf de argint si aur, de unde si numele de Codex Argenteus. El a fost descoperit in secolul al XVI-lea in manastirea benedictina din Werden, Germania.
Aventura acestui manuscris a fost una pe masura valorii lui, dupa cum ne spune Ziarul Lumina: „Pana in 1600, a trecut prin mainile imparatului Rudolph al II-lea, dupa care a ajuns la Praga. In 1648, dupa ce suedezii au ocupat Praga, au luat Biblia ca prada de razboi si au dus-o la Stockholm, fiind depusa in biblioteca reginei Christina. Dupa abdicarea reginei, a fost luata de bibliotecarul Isaac Vossius si dusa in Olanda. In 1669, insa, a fost cumparata de Magnus Gabriel de la Gardie, cancelarul Universitatii din Uppsala, care a readus-o in Suedia, unde se afla si in prezent.
Ceea ce este de-a dreptul uimitor este faptul ca acest manuscris foloseste in proportie de 90% aceleasi litere grecesti, latine si getice care exista si pe Tablitele de la Sinaia, si rune gotice in proportie de 10% (dupa cum ne spune regizorul Leonardo Tonitza in filmul NIASCHARIAN – Sa renastem). Acest fapt este o dovada clara a neapartenentei germanice a preotului Wulfila, al carui nume era, probabil, Vulpila.
Prof. dr. Lars Munkhammar, istoric la Universitatea din Upsala, unde se gaseste manuscrisul: „Wulfilla s-a nascut in 311 e.n. si a murit, probabil, in anul 381 e.n. iar la mijlocul secolului IV a tradus Biblia. S-a nascut si a trait in Dacia, in Romania de astazi, si a devenit episcop al popoarelor gotice. La traducerea acestei Biblii a fost folosit un alfabet ramas din acea limba. Wulfila a folosit la traducerea acestei Biblii o limba veche despre care nu stim nimic. Menirea lui a fost sa schimbe un popor razboinic, intr-unul pasnic. Acest alfabet a fost folosit in Suedia, nu stiu pentru cat timp dar, in paralel cu alfabetul latin, a fost folosit ca scriere sacra mult timp dupa Wulfilla" (Interviu din filmul NIASCHARIAN – Sa renastem)
Initial, Biblia lui Wulfilla a avut 336 de pagini in care erau cuprinse cele patru Evanghelii. Astazi, la Upsala, mai exista 187 de pagini. Documentul a fost scris pe un pergament subtire violaceu cu cerneala cu praf de argint si aur, de unde si numele de Codex Argenteus. El a fost descoperit in secolul al XVI-lea in manastirea benedictina din Werden, Germania.
Aventura acestui manuscris a fost una pe masura valorii lui, dupa cum ne spune Ziarul Lumina: „Pana in 1600, a trecut prin mainile imparatului Rudolph al II-lea, dupa care a ajuns la Praga. In 1648, dupa ce suedezii au ocupat Praga, au luat Biblia ca prada de razboi si au dus-o la Stockholm, fiind depusa in biblioteca reginei Christina. Dupa abdicarea reginei, a fost luata de bibliotecarul Isaac Vossius si dusa in Olanda. In 1669, insa, a fost cumparata de Magnus Gabriel de la Gardie, cancelarul Universitatii din Uppsala, care a readus-o in Suedia, unde se afla si in prezent.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.