In epoca fast-food-urilor si "artificializarii" pe scara larga, milioane de oameni din intreaga lume au ales sa nu mai consume produse de provenienta animala. Motivele lor sunt pe cat de diverse, pe atat de nobile: incepand de la compasiunea pentru cele 53 de miliarde de animale ucise anual pana la dorinta de-a obtine un stil de viata sanatos, cat mai putin distructiv pentru planeta.
Intrebarea pe care si-o pun medicii de ani buni incoace este insa cat de benefic pentru sanatate este de fapt regimul vegetarian si daca nu priveaza organismul de cateva ingrediente esentiale.
Dezbaterea e ampla, iar pentru a lua o decizie va trebui mai intai sa intelegem fenomenul…
Ce este vegetarianismul?
Vegetarianismul este un regim alimentar bazat pe fructe, legume, cereale, seminte si alte produse obtinute exclusiv din plante. Vegetarienii nu consuma carne, peste, crustacee, lapte, oua si nici ingrediente secundare obtinute prin uciderea animalelor, de exemplu gelatina.
Primele mentiuni ale regimului vegetarian apar in India Antica, dar se pare ca nici vechii greci nu erau straini de acest stil de viata.
De-a lungul istoriei, vegetarianismul a fost asociat cu viata ascetica, devenind apoi apanajul filosofilor, care condamnau violenta impotriva animalelor.
In 1847 a fost fondata in Marea Britanie prima asociatie a vegetarienilor, conceptul raspandindu-se rapid in secolul al XX-lea.
Tipuri de regim vegetarian:
Ovo-lacto vegetarianism: adeptii acestui regim spun "nu" carnii, dar consuma oua, lactate si miere
Lacto vegetarianism: Laptele si mierea sunt singurele produse de provenienta animala acceptate
Ovo vegetarianism: ovo vegetarienii nu consuma carne, mezeluri si peste, dar includ in meniu ouale si mierea
Veganism: cea mai stricta varianta a vegetarianismului a devenit mai mult decat un regim alimentar. Stilul de viata vegan exclude folosirea oricarui produs provenit de la animale, de la mancare pana la haine si accesorii. Mierea, ouale si lactatele nu sunt acceptate sunt nicio forma.
Regimul macrobiotic: este considerat semi-vegetarian, fiind bazat pe cereale integrale si seminte. Unii dintre adeptii sai consuma insa peste.
Cifrele vorbesc: vegetarienii sunt mai sanatosi!
Un studiu realizat pe 11.000 de persoane din Marea Britanie pe parcursul a 17 ani ofera primele raspunsuri concludente la intrebarea "e vegetarianismul sanatos pentru corpul meu?".
Rezultatele arata ca bolile de inima si cele cerebrovasculare sunt mult mai rare in randul vegetarienilor, reducand rata mortalitatii cu pana la 24%. In general, cercetatorii sunt de acord ca o alimentatie in armonie cu natura poate creste durata de viata cu pana la 10 ani.
Nici cancerul nu reuseste sa faca atat de multe victime printre vegetarieni ca printre cei cu regimuri "standard" de alimentatie: totusi, medicii sunt rezervati in a concluziona ca lipsa carnii este cea care face minuni.
Stilul de viata vegetarian, per total, te indeparteaza incet-incet de alcool, tigari, junk food si numerosi alti factori daunatori prezenti pe piata.
Intr-o alta extrema, se poate considera ca vegetarienii sunt "scutiti din oficiu" si de gripa aviara, febra aftoasa si "boala vacii nebune" :)
Principalele ingrijorari ale medicilor veneau pana acum din asigurarea necesarului zilnic de proteine in regimul alimentar vegetarian. Adevarul este insa acestea se gasesc din belsug in painea integrala, fasole, porumb, mazare, ciuperci etc..
Piramida alimentara vegetariana
Preconceptia conform careia oamenii sunt in mod natural carnivori si nu se pot mentine sanatosi fara a consuma carne e "demontata" de studiile medicale recente: consumul de carne si produse lactate e asociat cu diabetul, artrita, obezitatea si osteoporoza.
Ca orice regim alimentar, vegetarianismul este sanatos atata timp cat se pastreaza un echilibru.
Persoanele care-l adopta la inceput pentru a pierde in greutate sunt sfatuite sa apeleze si la suplimente alimentare, deoarece au tendinta sa reduca drastic consumul de… aproape orice.