Din aceeasi categorie
|
116 minute in lumea subacvatica 936 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Jay Leno 1.315 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevarul din spatele meditatiei 580 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Aurul dacilor e legat cu farmece Ielele la Sarmisegetusa 567 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Malawi 997 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum si de ce au fost construite piramidele 166 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Illuminati 285 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Realitatea adevarului 24 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dezvaluirea impactului schimbarilor climatice 205 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Padurea Hoia-Baciu 401 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Anghile
| Adaugat de Cozana | 22.11.2016 |  Adauga
la favorite |
657 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteUnul dintre cele mai pasionate aspecte din viata animalelor, inclusiv a celor acvatice, este migratia, deplasarea efectuata in scopul identificarii surselor de hrana sau a locurilor de reproducere. Insa, uneori motivul migratiei ramane necunoscut.
Deplasarile pestilor dureaza cateva zile pana la cativa ani si acopera distante care variaza intre cativa metri pana la mii de kilometri, dintr-o regiune in alta a aceluiasi bazin acvatic sau dintr-un tip de bazin acvatic in altul. De exemplu, pestii de apa dulce intra in mare in cautarea hranei, infruntand cresterea salinitatii sau pestii marini parasesc mediul de viata pentru a intra in rauri si fluvii, in care depun produsii sexuali. O astfel de schimbare impune adaptari semnificative ale mecanismelor de osmogelare ale indivizilor.
Luand in considerare directia deplasarii, bazinul acvatic originar si cel catre care se indreapta, pestii migratori se clasifica in urmatoarele categorii: potamodormi-care migreaza in ape dulci; oceanodormi-care migreaza in apele marine; diadromi-care se deplaseaza intre mediul dulcicol si marin. Acestia din urma pot fi anadromi- cei acre traiesc in cea mai mare parte a timpului in mare si se reproduc in rauri si fluvii, catadroomi, cai care traiesc in ape dulci si se reproduc in mare si amfidromi- care se deplaseaza intre mediul marin si dulcicol, in cursul unei anumite parti a ciclului lor de viata, dar nu pentru reproducere.
Orientarea pestilor in rauri, mari si oceane, uneori pe distante impresionante, de mii de kilometri, se realizeaza cu ajutorul simtului gustativ, pestele memorand gustul raului in care s-a nascut, a campului magnetic al Pamantului saun a anumitor caracteristici ale apei, precum temperatura, presiunea si salinitatea.
Biologia uneia dintre speciile de pesti ososi, raspnaditi in raurile din Europa, Nordul si Nord-Vestul Africii, anghila, a constituit un mister, deslusit abia in anul 1920 de biologul danez Johanes Schimidit.
Acesta a demonstrat ca anghilele migreaza in Marea Sargaselor pentru reproducere, fapt care explica motivulabsentei puietului de anghila din locurile traditionale de pescuit. Intre anii 1928-1920, Johanes Schimidit a acondus expeditia "Dana", initiata de Fundatia Carlsberg.
Timp de doi ani a cutreierat marile si oceanele lumii, descoperind locul de reproducere a anghilelor, una dintre marile realizari ale acestei calatorii. In anul 1922, Royal Society a publicat lucrarea lui Schmidt despre reproducereea anghilelor, ulterior premiata cu medalia Darwin.
Toate anghilele europene se reproduc in Marea Sargaselor. Larvele, ceare seamana cu niste frunze, cunoscute cu numele de leptocefali, se deplaseaza odata cu planctonul, timp de trei ani, fiind purtate de Curentul Golfului spre coastele Europei. Apoi se metamorfozeaza, transformandu-se in asa-numitele anghile de sticla, transparente. Ulterior coloritul devine intunecat si incep sa migreze in amonte pe cursul raurilor, perioada in care indivizii masoara 50mm lungime si se numesc anghile galbene sau brune.
Masculii si femelele urmeaza sa petreaca in apele dulci 6-12 ani si respectiv 9-20 de ani. Femelele adulte au talia mai mare comparativ cu masculii.
Odata ajunse la maturitate sexuala, se numesc argintii datorita schimbarii culorii si migreaza in mare , in timpul noptilor furtunoase, intunecate si fara luna. Pentru a ajunge la destinatie se deplaseaza si pe uscat in noptile ploioase, intunecate supravietuind timp de mai multe ore in afara bazinului acvatic. Pe parcursul traseului strabatut spre mare, anghilele supravietuiesc in namol, crapaturi de stanci, pe sub pietre.'
Dupa ce parasesc continentul nu se mai hranesc, folosind doar rezervele proprii de energie. Corpul lor sufera schimbari dramatice:ochii cresc in dimensiuni, pigmentii vizuali se modifica pentru a a permite vederea in lumina oceanului, partile laterale devin argintiipentru a realiza contrastarea si pentru a fi greu de identificat de catre pradatori. Reproducerea are loc in cursul iernii si primavara devreme in Marea Sargaselor.
Masculii elimina spermatozoizii in apa in care femelele au depus ovulele. Se cunosc putine amanunte legate de mecanismul reproducerii si de durata eclozarii. Dupa eliminarea produsilor sexuali adultii mor, epuizati energetic de traseul parcurs. Singura resursa pe care femelele o lasa descendentilor este rezerva de hrana necesara dezvoltarii pana in momentul eclozarii.
Din ouale depuse eclozeaza milioane de pui. Larvele sunt independente si capabile sa-si procure hrana.
Ele localizeaza aminoacizii necesari prin chemotaxie si exploreaza mediul cu ajutorul simtului gustativ.
Anghila este o specie neobisnuit de longeviva, avand o durata a vietii de 85 de ani. Printre dusmanii naturali se numara pasarile, in specila cormoranii, starci si pescarusi. dar si specii de pesti
Deplasarile pestilor dureaza cateva zile pana la cativa ani si acopera distante care variaza intre cativa metri pana la mii de kilometri, dintr-o regiune in alta a aceluiasi bazin acvatic sau dintr-un tip de bazin acvatic in altul. De exemplu, pestii de apa dulce intra in mare in cautarea hranei, infruntand cresterea salinitatii sau pestii marini parasesc mediul de viata pentru a intra in rauri si fluvii, in care depun produsii sexuali. O astfel de schimbare impune adaptari semnificative ale mecanismelor de osmogelare ale indivizilor.
Luand in considerare directia deplasarii, bazinul acvatic originar si cel catre care se indreapta, pestii migratori se clasifica in urmatoarele categorii: potamodormi-care migreaza in ape dulci; oceanodormi-care migreaza in apele marine; diadromi-care se deplaseaza intre mediul dulcicol si marin. Acestia din urma pot fi anadromi- cei acre traiesc in cea mai mare parte a timpului in mare si se reproduc in rauri si fluvii, catadroomi, cai care traiesc in ape dulci si se reproduc in mare si amfidromi- care se deplaseaza intre mediul marin si dulcicol, in cursul unei anumite parti a ciclului lor de viata, dar nu pentru reproducere.
Orientarea pestilor in rauri, mari si oceane, uneori pe distante impresionante, de mii de kilometri, se realizeaza cu ajutorul simtului gustativ, pestele memorand gustul raului in care s-a nascut, a campului magnetic al Pamantului saun a anumitor caracteristici ale apei, precum temperatura, presiunea si salinitatea.
Biologia uneia dintre speciile de pesti ososi, raspnaditi in raurile din Europa, Nordul si Nord-Vestul Africii, anghila, a constituit un mister, deslusit abia in anul 1920 de biologul danez Johanes Schimidit.
Acesta a demonstrat ca anghilele migreaza in Marea Sargaselor pentru reproducere, fapt care explica motivulabsentei puietului de anghila din locurile traditionale de pescuit. Intre anii 1928-1920, Johanes Schimidit a acondus expeditia "Dana", initiata de Fundatia Carlsberg.
Timp de doi ani a cutreierat marile si oceanele lumii, descoperind locul de reproducere a anghilelor, una dintre marile realizari ale acestei calatorii. In anul 1922, Royal Society a publicat lucrarea lui Schmidt despre reproducereea anghilelor, ulterior premiata cu medalia Darwin.
Toate anghilele europene se reproduc in Marea Sargaselor. Larvele, ceare seamana cu niste frunze, cunoscute cu numele de leptocefali, se deplaseaza odata cu planctonul, timp de trei ani, fiind purtate de Curentul Golfului spre coastele Europei. Apoi se metamorfozeaza, transformandu-se in asa-numitele anghile de sticla, transparente. Ulterior coloritul devine intunecat si incep sa migreze in amonte pe cursul raurilor, perioada in care indivizii masoara 50mm lungime si se numesc anghile galbene sau brune.
Masculii si femelele urmeaza sa petreaca in apele dulci 6-12 ani si respectiv 9-20 de ani. Femelele adulte au talia mai mare comparativ cu masculii.
Odata ajunse la maturitate sexuala, se numesc argintii datorita schimbarii culorii si migreaza in mare , in timpul noptilor furtunoase, intunecate si fara luna. Pentru a ajunge la destinatie se deplaseaza si pe uscat in noptile ploioase, intunecate supravietuind timp de mai multe ore in afara bazinului acvatic. Pe parcursul traseului strabatut spre mare, anghilele supravietuiesc in namol, crapaturi de stanci, pe sub pietre.'
Dupa ce parasesc continentul nu se mai hranesc, folosind doar rezervele proprii de energie. Corpul lor sufera schimbari dramatice:ochii cresc in dimensiuni, pigmentii vizuali se modifica pentru a a permite vederea in lumina oceanului, partile laterale devin argintiipentru a realiza contrastarea si pentru a fi greu de identificat de catre pradatori. Reproducerea are loc in cursul iernii si primavara devreme in Marea Sargaselor.
Masculii elimina spermatozoizii in apa in care femelele au depus ovulele. Se cunosc putine amanunte legate de mecanismul reproducerii si de durata eclozarii. Dupa eliminarea produsilor sexuali adultii mor, epuizati energetic de traseul parcurs. Singura resursa pe care femelele o lasa descendentilor este rezerva de hrana necesara dezvoltarii pana in momentul eclozarii.
Din ouale depuse eclozeaza milioane de pui. Larvele sunt independente si capabile sa-si procure hrana.
Ele localizeaza aminoacizii necesari prin chemotaxie si exploreaza mediul cu ajutorul simtului gustativ.
Anghila este o specie neobisnuit de longeviva, avand o durata a vietii de 85 de ani. Printre dusmanii naturali se numara pasarile, in specila cormoranii, starci si pescarusi. dar si specii de pesti
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.