Din aceeasi categorie
|
Interviu cu Jean Constantin si Puiu Calinescu 1.710 vizite - 0 comentarii adaugat de Steaua |
||||||||||||||||||
|
Profesionistii - Jean Constantin si Puiu Calinescu 1.968 vizite - 0 comentarii adaugat de calea |
||||||||||||||||||
|
Florin Calinescu despre ...irefutabil 1.560 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In memoriam Mircea Crisan 1.603 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Mircea Crisan - umorist, celebru in Romania comunista 1.635 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Iurie Darie 1.653 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Anca Parghel 1.682 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Radu Beligan 1.355 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Maria Tanase - Edith Piaf a Romaniei 1.769 vizite - 0 comentarii adaugat de maria |
||||||||||||||||||
|
2/2.Alex Harvey - Documentar BBC 1.311 vizite - 0 comentarii adaugat de flautul |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Alte rubrici >> Vedete
Puiu Calinescu
| Adaugat de Cozana | 15.02.2016 |  Adauga
la favorite |
2.795 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favorite"Am avut intr-o seara un spectacol intr-o padure, intr-o casa sumbra de tot. Spectatorii erau legionari, cu Zelea Codreanu, cu tot. Asa erau unii, si mai sunt, bolnavi de comunism, legionarism, altele. Eu, slava Domnului, nu am pofta nici de una, nici de alta. Am pofta de mine! Sa ne tina Dumnezeu, ca sunt multe de facut! Eu am fost crescut in credinta si asa merg mai departe, desi nu e cazul sa te lauzi cu asta... Trebuie sa ne pregatim, ca nu se stie cand vine nabadaioasa cu coasa. I-am zis odata prietenului meu Gica Petrescu, care a facut armata cu Napoleon, si care tot strangea avere: Asta e! Ca tot strange omul, se chinuie, se necajeste, vine doamna si gata. Lasi totul si pleci cu dansa...". Si autorul acestei confesiuni, Puiu Calinescu, a plecat cu "dansa", la 16 mai 1997. "Este foarte greu sa povestesc cine a fost tatal meu. Nu-mi ajung vorbele... A fost un om mare!", astfel si-a inceput povestea Carmen Calinescu, fata marelui actor. Ne-am intalnit la Casa Boema, locul de taina fiind ales chiar de doamna Calinescu... Gradina Boema, ce vremuri! Lumea se calca in picioare pe strada, se oprea circulatia, cand la "gradina" juca Puiu Calinescu, alaturi de alti mari actori...
"Perioada lui de glorie a inceput, prin anii '70, cu la Boema - spune Carmen Calinescu. Nu se putea circula pe strada cand avea spectacol! Biletele se vindeau cu o saptamana inainte. Castiga foarte bine, dar cheltuia totul cu noi, copiii, cu mama... Le-a ajutat pana si pe matusile care il batuse in copilarie"... Alexandru Calinescu (Puiu fiind numele de scena) a avut o copilarie sumbra. "Nu a avut parte de nici o jucarie! Noua, mie si surorii mele, Silvia, ne-a oferit totul! - mai spune Carmen. De unde a invatat omul asta sa ofere, cand el nu primise nimic, niciodata?! A crescut fara mama, fara tata si a fost batut de matusi. Fotina Calinescu a racit la un bal si a murit cand el avea 5 ani. Iar tatal lui a fost actorul Jean Tomescu, din Craiova". Matusile din partea mamei au devenit responsabile de soarta juniorului si au incercat sa-l educe, pentru a se alege ceva din puiu’ de om. Si s-a ales! "Nu prea ii placea cartea si matusile l-au trimis la munca. Asa a inceput tata sa lipeasca afise. Mama l-a cunoscut de prin 1944. A fost o iubire nebuna. Mama, fata de pension, cu fite, avea o prietena si mergeau impreuna la film. Taica-miu juca in pauza la cinematograf. Se uita la Stan si Bran, la Charlie Chaplin si apoi intra si juca... Ei au fost profesorii lui! ", isi aminteste urmasa.
Bineinteles ca parintii domnisoarei de pesion nu au fost prea incantati de tanarul artist Calinescu. Dar destinul torcea calm in fuiorul vietii celor doi iubiti... "A venit bombardamentul, iar bunicii din partea mamei au avut mult de suferit. Au ramas fara nimic – spune Carmen Calinescu. Tata se ridicase si devenise actor, putand sa ajute familia financiar. Nu te puteai supara pe el. Era un om care te facea sa lupti, sa nu fii deprimat, sa nu clachezi niciodata. Spunea ca, daca nu-ti chioraie stomacul si n-ai pantofii rupti, e tot ceea ce iti trebuie ca sa fii fericit. Nu a tinut la bani. Voia ca toata lumea din jurul lui sa fie multumita"... Iar eu stateam acum, dupa numeroase decenii, in restaurantul Boema, la masa cu fiica lui Puiu Calinescu, care nu stia ce sa spuna mai intai, ce fotografie sa-mi arate mai grabnic, pentru a cinsti memoria tatalui sau, dar si pentru a ma vedea pe mine multumita ca mi-a incredintat cele mai importante amintiri despre marele actor care a jucat pana cand fuiorul i s-a oprit.
Au fost momente emotionante, dar povestea si-a urmat cursul... "In 1995, sora mea, Silvia, a murit la 50 de ani – spune mezina. Intre mine si ea era o diferenta de 11 ani. Iar tata a plecat, doi ani mai tarziu, la 16 mai 1997. A fost cumplit! Sora mea a avut o moarte fulgeratoare. Era vaduva si ramasese singura. Baiatul ei, Bogdan, era plecat la mare. In 1995 nu prea erau telefoane mobile sa tinem legatura. Eu, cu mama si cu tata, eram in vacanta, la Predeal. Cand ne-am intors in Bucuresti, am sunat-o pe Silvia, dar nu raspundea. Am mers si am spart usa. Ea era moarta in hol. Facuse comotie cebrala". Cea mai grea incercare peste care trebuie sa treaca un parinte! Sa traiasca sa-si vada copilul adormit pe veci. "Prin luna martie a anului 1997, mi-a spus la telefon ca nu mai vedea bine, la doua zile dupa ce i se facuse rau pe scena - isi aminteste Carmen Calinescu. Insa el a continuat sa joace. Am mers la Spitalul Militar. Se pare ca suferise atunci un infarct. Urca pe scena sustinut, sprijinit, doar ca sa joace. Era din ce in ce mai rau. Si, pe data de 1 mai 1997, ne-am strans toti, pentru ca asa a vrut tata, si am plecat la Sinaia. Se simtea foarte rau, se sprijinea mereu de mine. Imi spunea , iar el nu avea nimic in mana! Am fost sa-i facem o ecografie, doctorul s-a uitat spre mine, vrand sa-mi spuna ceva. Eu eram terminata. I-am zis ca tata este amator de bere si l-am intrebat daca pot sa-i dau. Iar el mi-a raspus ca pot sa-i dau orice! Eu tot nu realizam gravitatea. A doua zi l-au dus de urgenta la Spitalul Floreasca. Era o mana de om, dar il dureau toate! Nu mai era tata! Vineri dimineata ma duc inapoi la spital, la reanimare, si el nu era. M-am speriat. O asistenta mi-a spus ca-si revenise si ca fusese mutat intr-un salon, la terapie. Intru in salon, iar tata era inconjurat de asistente. Le spunea glume. Cand m-a vazut, i-a cazut o lacrima. , l-am intrebat. , mi-a raspuns. Avusese temperatura foarte mare, era pe perfuzii, dar voia sa traiasca. Ma intreba tot timpul daca pica in perfuzie". Cu toate ca o simtea din ce in ce mai aproape pe "dansa" cu coasa, actorul voia sa plece, fiindca a doua zi, sambata, avea spectacol. Fiica l-a linistit, pacalindu Fiica l-a linistit, pacalindu-l ca se amanase spectacolul, fiindca nu se vandusera bilete. L-a intrebat apoi ce-si doreste sa-i aduca mai tarziu, caci trebuia sa ajunga la scoala, unde era profesoara. La ora 17.00, fata da sa intre in salon. "Nu mai aveti voie sa intrati. A decedat!", a auzit o asistenta cum o informa, extrem de constiincios. "In acel moment am simtit ca ma prabusesc, cu punga in care aveam supa si compotul pe care si le dorise – povesteste Carmen Calinescu. Am apucat sa vad ca in patul lui era altcineva. Cand plecasem dimineata de la spital era bine, vorbea, si nu intelegeam ce s-a intamplat. Mi s-a spus ca decedase la 16:45". Un sfert de ora. Atat. Daca n-ar fi plecat, daca ar fi venit mai devreme, daca si iar daca... Framantari desarte. "Dansa" ii daduse intalnire lui Puiu Calinescu la 16:45. "Mi s-a povestit ca era inconjurat de asistente, ca le spunea glume si ca din senin a facut un stop respirator. A murit cum si-a dorit: cu zambetul pe buze. Totusi stau si ma gandesc iar enigma tot nu mi-a dezlegat-o nimeni pana acum. Daca a murit cu doar un sfert de ora inainte sa ajung eu, iar el nu mai era in salon si altcineva ii luase locul, unde il dusesera pe tata? Nici acum nu stiu de ce s-au grabit sa-l ia?! Acum regret ca am plecat de langa el", spune Carmen, cu lacrimi in ochii ei mari ce imi amintesc de Puiu Calinescu.
A fost un soc! Nu se astepta nimeni ca Puiu Calinescu sa plece atat de devreme, la doar 77 de ani. "Dintotdeauna suferintele le trata cu indiferenta. Era pe la Petrosani, intr-un turneu, si avea doua spectacole pe zi. In timpul matineului, i s-a facut rau pe scena. Au venit si l-au luat cu Salvarea. Nu stiu ce i-au facut doctorii de la spital, dar la ora opt seara, era din nou pe picioare, in teatru - isi mai aminteste Carmen Calinescu. Alta data, a venit asistenta sa-i faca o injectie, ca tata avea probleme si cu inima, si cu rinichii, i-a bagat acul si, cand sa-i faca injectia, Puiu Calinescu era chemat in scena. Tata si-a tras repede pantalonii si a fugit pe scena, cu tot cu acul de la seringa". Acesta a fost Puiu Calinescu, un mare actor roman, care, daca i s-ar fi dat sansa sa joace pe scena vietii in alta tara, ar fi putut ca numele sau sa faca inconjurul lumii, mai abitir decat cel al lui Louis de Funes. Doamna Calinescu a murit in 2002, reluandu-si, dupa cinci ani, locul langa sotul sau, stralucind impreuna pe cer, alaturi de celelalte stele...
"Perioada lui de glorie a inceput, prin anii '70, cu la Boema - spune Carmen Calinescu. Nu se putea circula pe strada cand avea spectacol! Biletele se vindeau cu o saptamana inainte. Castiga foarte bine, dar cheltuia totul cu noi, copiii, cu mama... Le-a ajutat pana si pe matusile care il batuse in copilarie"... Alexandru Calinescu (Puiu fiind numele de scena) a avut o copilarie sumbra. "Nu a avut parte de nici o jucarie! Noua, mie si surorii mele, Silvia, ne-a oferit totul! - mai spune Carmen. De unde a invatat omul asta sa ofere, cand el nu primise nimic, niciodata?! A crescut fara mama, fara tata si a fost batut de matusi. Fotina Calinescu a racit la un bal si a murit cand el avea 5 ani. Iar tatal lui a fost actorul Jean Tomescu, din Craiova". Matusile din partea mamei au devenit responsabile de soarta juniorului si au incercat sa-l educe, pentru a se alege ceva din puiu’ de om. Si s-a ales! "Nu prea ii placea cartea si matusile l-au trimis la munca. Asa a inceput tata sa lipeasca afise. Mama l-a cunoscut de prin 1944. A fost o iubire nebuna. Mama, fata de pension, cu fite, avea o prietena si mergeau impreuna la film. Taica-miu juca in pauza la cinematograf. Se uita la Stan si Bran, la Charlie Chaplin si apoi intra si juca... Ei au fost profesorii lui! ", isi aminteste urmasa.
Bineinteles ca parintii domnisoarei de pesion nu au fost prea incantati de tanarul artist Calinescu. Dar destinul torcea calm in fuiorul vietii celor doi iubiti... "A venit bombardamentul, iar bunicii din partea mamei au avut mult de suferit. Au ramas fara nimic – spune Carmen Calinescu. Tata se ridicase si devenise actor, putand sa ajute familia financiar. Nu te puteai supara pe el. Era un om care te facea sa lupti, sa nu fii deprimat, sa nu clachezi niciodata. Spunea ca, daca nu-ti chioraie stomacul si n-ai pantofii rupti, e tot ceea ce iti trebuie ca sa fii fericit. Nu a tinut la bani. Voia ca toata lumea din jurul lui sa fie multumita"... Iar eu stateam acum, dupa numeroase decenii, in restaurantul Boema, la masa cu fiica lui Puiu Calinescu, care nu stia ce sa spuna mai intai, ce fotografie sa-mi arate mai grabnic, pentru a cinsti memoria tatalui sau, dar si pentru a ma vedea pe mine multumita ca mi-a incredintat cele mai importante amintiri despre marele actor care a jucat pana cand fuiorul i s-a oprit.
Au fost momente emotionante, dar povestea si-a urmat cursul... "In 1995, sora mea, Silvia, a murit la 50 de ani – spune mezina. Intre mine si ea era o diferenta de 11 ani. Iar tata a plecat, doi ani mai tarziu, la 16 mai 1997. A fost cumplit! Sora mea a avut o moarte fulgeratoare. Era vaduva si ramasese singura. Baiatul ei, Bogdan, era plecat la mare. In 1995 nu prea erau telefoane mobile sa tinem legatura. Eu, cu mama si cu tata, eram in vacanta, la Predeal. Cand ne-am intors in Bucuresti, am sunat-o pe Silvia, dar nu raspundea. Am mers si am spart usa. Ea era moarta in hol. Facuse comotie cebrala". Cea mai grea incercare peste care trebuie sa treaca un parinte! Sa traiasca sa-si vada copilul adormit pe veci. "Prin luna martie a anului 1997, mi-a spus la telefon ca nu mai vedea bine, la doua zile dupa ce i se facuse rau pe scena - isi aminteste Carmen Calinescu. Insa el a continuat sa joace. Am mers la Spitalul Militar. Se pare ca suferise atunci un infarct. Urca pe scena sustinut, sprijinit, doar ca sa joace. Era din ce in ce mai rau. Si, pe data de 1 mai 1997, ne-am strans toti, pentru ca asa a vrut tata, si am plecat la Sinaia. Se simtea foarte rau, se sprijinea mereu de mine. Imi spunea , iar el nu avea nimic in mana! Am fost sa-i facem o ecografie, doctorul s-a uitat spre mine, vrand sa-mi spuna ceva. Eu eram terminata. I-am zis ca tata este amator de bere si l-am intrebat daca pot sa-i dau. Iar el mi-a raspus ca pot sa-i dau orice! Eu tot nu realizam gravitatea. A doua zi l-au dus de urgenta la Spitalul Floreasca. Era o mana de om, dar il dureau toate! Nu mai era tata! Vineri dimineata ma duc inapoi la spital, la reanimare, si el nu era. M-am speriat. O asistenta mi-a spus ca-si revenise si ca fusese mutat intr-un salon, la terapie. Intru in salon, iar tata era inconjurat de asistente. Le spunea glume. Cand m-a vazut, i-a cazut o lacrima. , l-am intrebat. , mi-a raspuns. Avusese temperatura foarte mare, era pe perfuzii, dar voia sa traiasca. Ma intreba tot timpul daca pica in perfuzie". Cu toate ca o simtea din ce in ce mai aproape pe "dansa" cu coasa, actorul voia sa plece, fiindca a doua zi, sambata, avea spectacol. Fiica l-a linistit, pacalindu Fiica l-a linistit, pacalindu-l ca se amanase spectacolul, fiindca nu se vandusera bilete. L-a intrebat apoi ce-si doreste sa-i aduca mai tarziu, caci trebuia sa ajunga la scoala, unde era profesoara. La ora 17.00, fata da sa intre in salon. "Nu mai aveti voie sa intrati. A decedat!", a auzit o asistenta cum o informa, extrem de constiincios. "In acel moment am simtit ca ma prabusesc, cu punga in care aveam supa si compotul pe care si le dorise – povesteste Carmen Calinescu. Am apucat sa vad ca in patul lui era altcineva. Cand plecasem dimineata de la spital era bine, vorbea, si nu intelegeam ce s-a intamplat. Mi s-a spus ca decedase la 16:45". Un sfert de ora. Atat. Daca n-ar fi plecat, daca ar fi venit mai devreme, daca si iar daca... Framantari desarte. "Dansa" ii daduse intalnire lui Puiu Calinescu la 16:45. "Mi s-a povestit ca era inconjurat de asistente, ca le spunea glume si ca din senin a facut un stop respirator. A murit cum si-a dorit: cu zambetul pe buze. Totusi stau si ma gandesc iar enigma tot nu mi-a dezlegat-o nimeni pana acum. Daca a murit cu doar un sfert de ora inainte sa ajung eu, iar el nu mai era in salon si altcineva ii luase locul, unde il dusesera pe tata? Nici acum nu stiu de ce s-au grabit sa-l ia?! Acum regret ca am plecat de langa el", spune Carmen, cu lacrimi in ochii ei mari ce imi amintesc de Puiu Calinescu.
A fost un soc! Nu se astepta nimeni ca Puiu Calinescu sa plece atat de devreme, la doar 77 de ani. "Dintotdeauna suferintele le trata cu indiferenta. Era pe la Petrosani, intr-un turneu, si avea doua spectacole pe zi. In timpul matineului, i s-a facut rau pe scena. Au venit si l-au luat cu Salvarea. Nu stiu ce i-au facut doctorii de la spital, dar la ora opt seara, era din nou pe picioare, in teatru - isi mai aminteste Carmen Calinescu. Alta data, a venit asistenta sa-i faca o injectie, ca tata avea probleme si cu inima, si cu rinichii, i-a bagat acul si, cand sa-i faca injectia, Puiu Calinescu era chemat in scena. Tata si-a tras repede pantalonii si a fugit pe scena, cu tot cu acul de la seringa". Acesta a fost Puiu Calinescu, un mare actor roman, care, daca i s-ar fi dat sansa sa joace pe scena vietii in alta tara, ar fi putut ca numele sau sa faca inconjurul lumii, mai abitir decat cel al lui Louis de Funes. Doamna Calinescu a murit in 2002, reluandu-si, dupa cinci ani, locul langa sotul sau, stralucind impreuna pe cer, alaturi de celelalte stele...
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.