Din aceeasi categorie
|
Georges MOUSTAKI : "Piaf mon amour" partea 2 923 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
In memoriam Draga Olteanu-Matei 651 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nae Lazarescu - In memoriam 1.646 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Aurelian Andreescu 2.988 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In memoriam Narghita 1.857 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Molly Rainford -Ave Maria-Britain's Got Talent 2012 1.147 vizite - 0 comentarii adaugat de Mariana |
||||||||||||||||||
|
George Enescu - Documentar / Part 2 1.603 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Maria Lataretu 1.516 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In memoriam Olga Tudorache 1.244 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Jim Morrison - Ulimele 24 de ore 1.163 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Alte rubrici >> Vedete
Maria Tanase - Edith Piaf a Romaniei
| Adaugat de maria | 25.09.2013 |  Adauga
la favorite |
1.766 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMaria Tanase - Edith Piaf a Romaniei
Maria Tanase (n. 25 septembrie 1913, Bucuresti ― d. 22 iunie 1963, Bucuresti) a fost o interpreta de muzica populara romaneasca. A fost supranumita Pasarea maiastra, Edith Piaf a Romaniei si Regina cantecului popular.
Copilaria
S-a nascut in mahalaua Caramidarilor din Bucuresti, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta, judetul Sibiu (Tara Fagarasului) si al florarului Ion Coanda Tanase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Apare pe scena, pentru prima data, in anul 1921 pe scena Caminului Cultural „Caramidarii de Jos" din Calea Piscului, la serbarea de sfarsit de an a Scolii primare nr. 11, Tabacari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Radulescu", unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoita sa se retraga pentru a lucra, alaturi de parintii sai, la gradina.
Debuturi
In mai 1934 se angajeaza la Teatrul „Carabus". Pe 2 iunie debuteaza in revista Carabus-Express (a lui N. Kiritescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tanase.[1] In acelasi an imprima Mansarda (romanta de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record", aceasta fiind prima imprimare a artistei.[2]
In vara anului 1936 imprima cantece populare la casa de discuri „Columbia", sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brailoiu si Harry Brauner, primele doua fiind Cine iubeste si lasa si M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costica Vraciu din Gorj.
In 1938 Maria Tanase incepe sa colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra", unde canta acompaniata de orchestra violonistului Petrica Motoi.[
Data de 20 februarie 1938 reprezinta debutul radiofonic al artistei. Acompaniata de taraful Ion Matache din Arges, a prezentat „pe viu" un program de cantece romanesti la emisiunea „Ora satului": M-am jurat de mii de ori, Sapte saptamani din post, Ce-i mai dulce ca alvita, Cine iubeste si lasa, Geaba ma mai duc acasa, Marie si Marioara, Tiganeasca, Cand o fi la moartea mea.
Taraful lui Ion Matache era format din doi violonisti, un basist, un tambalist si un cobzar. Dupa comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio si ecoul puternic in randurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tanase continua sa fie programata aproape saptamanal de Radio Romania.[7]
Activitatea artistica
Pe 17 august 1938 canta la incheierea cursurilor de vara ale Universitatii populare de la Valenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeste Pasarea maiastra.
In acelasi an se angajeaza la Teatrul „Alhambra" al lui Nicolae Vladoianu. In septembrie lanseaza cu mare succes cantecele Mi-am pus busuioc in par (cantec in stil popular) si Habar n-ai tu (ambele avand muzica compusa de Ion Vasilescu) in revista Constelatia Alhambrei, pe care le imprima apoi la „Columbia".
Pe 16 aprilie 1939 pleaca la Expozitia Universala de la New York (New York World’s Fair) amenajata in cartierul Flushing Meadows din sectorul Queen. Canta impreuna cu orchestra lui Grigoras Dinicu si cu naistul Fanica Luca la Casa romaneasca (unul din pavilioanele Romaniei).
La aceasta Expozitie au mai fost prezenti George Enescu, prof. Dimitrie Gusti si Constantin Brancusi.
In 1940 Garda de Fier distruge toate discurile existente cu Maria Tanase in discoteca Radio-ului, sub pretextul ca distorsionau folclorul romanesc autentic.
Adevaratul motiv al acestei miscari antisemite a fost faptul ca in cercul de prieteni ai Mariei Tanase se gaseau si o serie de intelectuali evrei sau democrati, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules in 1929 cantecul prototip pentru Cine iubeste si lasa, frate al pictorului Victor Brauner) si jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu).
A avut o relatie cu premierul Armand Calinescu, ucis de un comando legionar.
In martie 1941 intreprinde un turneu artistic in Turcia. Canta in revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurarii Teatrului de vara „Taxim".
Aici este desemnata cetatean de onoare de presedintele Turciei. La finalul acestui turneu se reintoarce in tara. Alaturi de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului si muzicii romanesti canta ranitilor din razboi.
Interpreteaza cateva cantece romanesti de mare popularitate la inaugurarea noii fundatii a Societatii Romane de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946. La acest eveniment si-au dat concursul si violonistul Ion Voicu, violoncelistul Ion Fotino, pianista Maria Fotino, artistii lirici Ioana Nicola, Zenaida Pally, Dumitru Scurtu.
In 1952 este solicitata sa profeseze la Scoala medie de muzica nr. 1 din Bucuresti, in cadrul unei catedre de cant popular nou creata. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Serbanescu.
Lanseaza cu mare succes cantecele Dragi mi-s cantecele mele (aranjament revuistic de Henry Malineanu) si Aseara vantul batea (cantec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor pentru Pace si Prietenie din vara anului 1953, desfasurat in Bucuresti.[12]
Din 1954 imprima la Radio si la casa de discuri Electrecord.
In 1958 imprima la Electrecord patru cantece populare romanesti traduse si adaptate in franceza de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doina de Dolj, La malediction d’amour (Cine iubeste si lasa), Danse montagnarde (Uhai, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-asa). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, impreuna cu alte cantece ale artistei cantate in limba romana, pe un disc editat in colaborare cu casa franceza „Le Chant du Monde", disc distins in 1965 cu „Grand prix du disque" (marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros" din Paris.
A jucat pe scena Teatrului Municipal in Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) si in Horia de Mihail Davidoglu (1956). A cantat in opereta Mascota de Edmond Audran (1944) si rolul principal din comedia muzicala Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky (1946).
A cantat in filmele Se aprind facliile (1939 – film care s-a pierdut), Romania (1947), Ciulinii Baraganului (1958) si in scurt-metrajul Amintiri din Bucuresti (filmat in 1958).
Afisul celui din urma spectacol (iunie 1963).
In anul 1930 se angajeaza la „Bufet de 7 lei", unde il cunoaste pe Sandu Eliad (regizor la Teatrul „Baraseum", azi Teatrul Evreiesc de Stat), cel care o va prezenta mai tarziu folcloristului Harry Brauner.
Se casatoreste cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie (Clery Sachelarie) in decembrie 1950.
A cantat in numeroase restaurante si localuri bucurestene (mai ales in perioada interbelica): „Neptun", „Cafe Wilson", „Parcul Aro", „Luxandra", „Luther", „Continental", „Prispa-nalta" din Piata Obor.
Maria Tanase a fost si agenta a Serviciului Special de Informatii (SSI) condus de Eugen Cristescu.
Decesul
In primavara anului 1963, fiind intr-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, afla ca este bolnava de cancer la plamani. Intrerupe turneul, rugand-o pe Mia Braia sa o inlocuiasca. Pe 2 mai ajunge acasa, in Bucuresti.[17] Se stinge din viata la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10.
Maria Tanase (n. 25 septembrie 1913, Bucuresti ― d. 22 iunie 1963, Bucuresti) a fost o interpreta de muzica populara romaneasca. A fost supranumita Pasarea maiastra, Edith Piaf a Romaniei si Regina cantecului popular.
Copilaria
S-a nascut in mahalaua Caramidarilor din Bucuresti, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta, judetul Sibiu (Tara Fagarasului) si al florarului Ion Coanda Tanase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Apare pe scena, pentru prima data, in anul 1921 pe scena Caminului Cultural „Caramidarii de Jos" din Calea Piscului, la serbarea de sfarsit de an a Scolii primare nr. 11, Tabacari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Radulescu", unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoita sa se retraga pentru a lucra, alaturi de parintii sai, la gradina.
Debuturi
In mai 1934 se angajeaza la Teatrul „Carabus". Pe 2 iunie debuteaza in revista Carabus-Express (a lui N. Kiritescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tanase.[1] In acelasi an imprima Mansarda (romanta de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record", aceasta fiind prima imprimare a artistei.[2]
In vara anului 1936 imprima cantece populare la casa de discuri „Columbia", sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brailoiu si Harry Brauner, primele doua fiind Cine iubeste si lasa si M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costica Vraciu din Gorj.
In 1938 Maria Tanase incepe sa colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra", unde canta acompaniata de orchestra violonistului Petrica Motoi.[
Data de 20 februarie 1938 reprezinta debutul radiofonic al artistei. Acompaniata de taraful Ion Matache din Arges, a prezentat „pe viu" un program de cantece romanesti la emisiunea „Ora satului": M-am jurat de mii de ori, Sapte saptamani din post, Ce-i mai dulce ca alvita, Cine iubeste si lasa, Geaba ma mai duc acasa, Marie si Marioara, Tiganeasca, Cand o fi la moartea mea.
Taraful lui Ion Matache era format din doi violonisti, un basist, un tambalist si un cobzar. Dupa comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio si ecoul puternic in randurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tanase continua sa fie programata aproape saptamanal de Radio Romania.[7]
Activitatea artistica
Pe 17 august 1938 canta la incheierea cursurilor de vara ale Universitatii populare de la Valenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeste Pasarea maiastra.
In acelasi an se angajeaza la Teatrul „Alhambra" al lui Nicolae Vladoianu. In septembrie lanseaza cu mare succes cantecele Mi-am pus busuioc in par (cantec in stil popular) si Habar n-ai tu (ambele avand muzica compusa de Ion Vasilescu) in revista Constelatia Alhambrei, pe care le imprima apoi la „Columbia".
Pe 16 aprilie 1939 pleaca la Expozitia Universala de la New York (New York World’s Fair) amenajata in cartierul Flushing Meadows din sectorul Queen. Canta impreuna cu orchestra lui Grigoras Dinicu si cu naistul Fanica Luca la Casa romaneasca (unul din pavilioanele Romaniei).
La aceasta Expozitie au mai fost prezenti George Enescu, prof. Dimitrie Gusti si Constantin Brancusi.
In 1940 Garda de Fier distruge toate discurile existente cu Maria Tanase in discoteca Radio-ului, sub pretextul ca distorsionau folclorul romanesc autentic.
Adevaratul motiv al acestei miscari antisemite a fost faptul ca in cercul de prieteni ai Mariei Tanase se gaseau si o serie de intelectuali evrei sau democrati, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules in 1929 cantecul prototip pentru Cine iubeste si lasa, frate al pictorului Victor Brauner) si jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu).
A avut o relatie cu premierul Armand Calinescu, ucis de un comando legionar.
In martie 1941 intreprinde un turneu artistic in Turcia. Canta in revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurarii Teatrului de vara „Taxim".
Aici este desemnata cetatean de onoare de presedintele Turciei. La finalul acestui turneu se reintoarce in tara. Alaturi de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului si muzicii romanesti canta ranitilor din razboi.
Interpreteaza cateva cantece romanesti de mare popularitate la inaugurarea noii fundatii a Societatii Romane de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946. La acest eveniment si-au dat concursul si violonistul Ion Voicu, violoncelistul Ion Fotino, pianista Maria Fotino, artistii lirici Ioana Nicola, Zenaida Pally, Dumitru Scurtu.
In 1952 este solicitata sa profeseze la Scoala medie de muzica nr. 1 din Bucuresti, in cadrul unei catedre de cant popular nou creata. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Serbanescu.
Lanseaza cu mare succes cantecele Dragi mi-s cantecele mele (aranjament revuistic de Henry Malineanu) si Aseara vantul batea (cantec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor pentru Pace si Prietenie din vara anului 1953, desfasurat in Bucuresti.[12]
Din 1954 imprima la Radio si la casa de discuri Electrecord.
In 1958 imprima la Electrecord patru cantece populare romanesti traduse si adaptate in franceza de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doina de Dolj, La malediction d’amour (Cine iubeste si lasa), Danse montagnarde (Uhai, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-asa). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, impreuna cu alte cantece ale artistei cantate in limba romana, pe un disc editat in colaborare cu casa franceza „Le Chant du Monde", disc distins in 1965 cu „Grand prix du disque" (marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros" din Paris.
A jucat pe scena Teatrului Municipal in Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) si in Horia de Mihail Davidoglu (1956). A cantat in opereta Mascota de Edmond Audran (1944) si rolul principal din comedia muzicala Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky (1946).
A cantat in filmele Se aprind facliile (1939 – film care s-a pierdut), Romania (1947), Ciulinii Baraganului (1958) si in scurt-metrajul Amintiri din Bucuresti (filmat in 1958).
Afisul celui din urma spectacol (iunie 1963).
In anul 1930 se angajeaza la „Bufet de 7 lei", unde il cunoaste pe Sandu Eliad (regizor la Teatrul „Baraseum", azi Teatrul Evreiesc de Stat), cel care o va prezenta mai tarziu folcloristului Harry Brauner.
Se casatoreste cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie (Clery Sachelarie) in decembrie 1950.
A cantat in numeroase restaurante si localuri bucurestene (mai ales in perioada interbelica): „Neptun", „Cafe Wilson", „Parcul Aro", „Luxandra", „Luther", „Continental", „Prispa-nalta" din Piata Obor.
Maria Tanase a fost si agenta a Serviciului Special de Informatii (SSI) condus de Eugen Cristescu.
Decesul
In primavara anului 1963, fiind intr-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, afla ca este bolnava de cancer la plamani. Intrerupe turneul, rugand-o pe Mia Braia sa o inlocuiasca. Pe 2 mai ajunge acasa, in Bucuresti.[17] Se stinge din viata la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.