Din aceeasi categorie
|
Poveste despre Vasile Alecsandri 181 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pasoptismul 1.195 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata lui Eminescu Ep. 6 - Prietenii si Dusmanii 539 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Comorile din Romania si domnitorii romani 590 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Vasile Voiculescu 1.068 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dincolo de limitele corpului uman (cu Dr. Vasile Osean 5 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
In culisele VATICANULUI.Vlad Tepes, Geti si Zalmoxis 1.886 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Resetarea vietii interioare si fizica cuantica 245 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Resetarea vietii interioare si fizica cuantica 167 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Unirea Principatelor Romane - Cuza si Kogalniceanu 219 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Vasile Alecsandri
| Adaugat de Cozana | 25.11.2015 |  Adauga
la favorite |
941 vizualizari Nota film: 4 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteVasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva in tinutul Bacaului, Moldova — d. 22 august 1890, Mircesti, judetul Roman, Romania) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Romane, creator al teatrului romanesc si al literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea.
Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei Cozoni. Dupa unii cercetatori, anul nasterii ar putea fi 1821, 1819 sau chiar 1818. Locul nasterii sale este incert, deoarece nasterea s-a petrecut in timpul refugiului familiei Alecsandri in munti din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se considera ca s-a nascut undeva pe raza judetului Bacau. Si-a petrecut copilaria la Iasi si la Mircesti, unde tatal sau avea o mosie si unde a revenit pe intreaga durata a vietii sale sa-si gaseasca linistea. A inceput invatatura cu un dascal grec, apoi cu dascalul maramuresean Gherman Vida.
Intre anii 1828 si 1834, s-a deschis la Iasi pensionul lui Victor Cuenim. Spatarul Alecsandri l-a inscris pe fiul sau la pensionul francez, unde a studiat alaturi de Mihail Kogalniceanu si de Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie si admiratie si pentru care a scris Chiritele si o mare parte din canticelele comice.
In anul 1834, impreuna cu alti tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al. I. Cuza si pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde si-a dat bacalaureatul in anul 1835. In 1837 s-a pregatit pentru un bacalaureat in stiinte, urmand cursurile Facultatii de Inginerie, pe care nu a terminat-o.
In 1838 apar primele incercari literare in limba franceza: Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit rameau, Serata. In anul urmator s-a intors in tara si a ocupat un post in administratie pana in 1846. Impreuna cu Costache Negruzzi a facut o calatorie in Italia, care a devenit motiv de inspiratie pentru nuvela romantica Buchetiera de la Florenta.
In 1840, impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iasi si si-a inceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatica insumeaza circa 2000 de pagini, ramanand cel mai rezistent compartiment al activitatii sale literare si va constitui baza solida pe care se va dezvolta dramaturgia romaneasca in principalele sale directii tehnice: comedia straina si drama istorica. In noiembrie s-a jucat Farmazonul din Harlau iar in februarie 1841, Cinovnicul si modista, ambele preluate dupa piese straine.
Din 1842 dateaza importanta sa calatorie in muntii Moldovei, in urma careia descopera valoarea artistica a poeziei populare. Scrie primele sale poezii in limba romana pe care le va grupa mai tarziu in ciclul Doine si care sunt foarte strans legate de modelul popular din care au luat nastere.
In 1844, impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica scoate saptamanalul Propasirea, in care poetul va publica versuri ce vor fi incluse in ciclul Doine si lacrimioare, iar in 11 ianuarie se reprezinta piesa Iorgu de la Sadagura, comedie de rezistenta in dramaturgia scriitorului.
In 1845 cu ocazia seratelor literare de la Manjina o cunoaste pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se indragosteste si careia, dupa moartea timpurie din 1847 (la doar 2 ani dupa ce a cunoscut-o), ii dedica poezia Steluta si apoi intreg ciclul de poezii Lacramioare.
Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntasii Revolutiei de la 1848. Miscarea revolutionara din Moldova a avut un caracter pasnic (fiind denumita in epoca „revolta poetilor"). La 27 martie 1848, la o intrunire a tinerilor revolutionari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iasi, a fost adoptata o petitie in 16 puncte adresata domnitorului Mihail Sturdza, petitie redactata de catre Vasile Alecsandri.
Dupa infrangerea miscarii pasoptiste Vasile Alecsandri este exilat. Dupa ce calatoreste prin Austria si Germania se stabileste la Paris, unde se intalneste cu alti militanti pasoptisti munteni; din perioada exilului dateaza poeziile Adio Moldovei si Sentinela romana.
In mai 1849 pleaca, impreuna cu ceilalti exilati, la Brasov, apoi in Bucovina, iar in toamna aceluiasi an, la Paris.
Scrie primele „cantecele comice" (Soldan Viteazul, Mama Anghelusa) si cateva scenete comice si muzicale. Se intoarce in tara in luna decembrie.
Nicolae Balcescu, prietenul lui Vasile Alecsandri, moare la Palermo in 1852. Intre anii 1852-1853, Alecsandri ramane pentru mai multa vreme in Franta. In vara anului 1853, porneste spre sudul Frantei, intr-o calatorie spre Pirinei, Marsilia, Gibraltar, Tanger, Africa, Madrid, o calatorie care va lasa urme in creatia sa poetica, in gustul pentru exoticul mauro-hispanic.
In 1855 s-a indragostit de Paulina Lucasievici, cu care a avut o fata, Maria, in noiembrie 1857. S-au casatorit nouasprezece ani mai tarziu, pe 3 octombrie 1876. Din 1860 se stabileste la Mircesti, unde ramane pana la sfarsitul vietii, chiar daca lungi perioade de timp a fost plecat din tara in misiuni diplomatice.
In 1882 este ales presedinte al sectiei de literatura a Academiei. Calatoreste in Franta pentru a primi premiul oferit de felibrii; este sarbatorit la Montpellier. Il viziteaza pe ambasadorul Romaniei la Londra, prietenul sau Ion Ghica. Pleaca la Paris in 1885, ca ministru al Romaniei in Franta. In 1889, primeste vizita poetilor francezi Sully Prudhomme si Leconte de Lisle.
Vasile Alecsandri s-a stins din viata la 22 august 1890, dupa o lunga suferinta, fiind inmormantat cu toate onorurile la conacul sau de la Mircesti.
A fost unul dintre fruntasii miscarii revolutionare din Moldova, redactand impreuna cu Kogalniceanu si C. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova, principalul manifest al revolutionarilor moldoveni.
In 1854 - Apare sub conducerea sa Romania literara, revista la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogalniceanu, Al. Russo, dar si muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.
In 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis in Franta, Anglia si Piemont pentru a pleda in scopul recunoasterii Unirii.
In 1863 ia nastere la Iasi societatea Junimea, al carui membru onorific a fost pana la sfarsitul vietii. In anul 1867 este ales membru al Societatii literare romane, devenita Academia Romana.
Cu ocazia serbarilor de la Putna din 1871, poetul trimite doua cantece care au insufletit marea masa de oameni: Imn lui Stefan cel Mare si Imn religios cantat la serbarea junimei academice romane. In acelasi an Titu Maiorescu publica in Convorbiri literare studiul Directia noua in poezia si proza romaneasca in care spune: „In fruntea noii miscari e drept sa punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta, poetul , culegatorul cantecelor populare paruse a-si fi terminat chemarea literara (...). Deodata, dupa o lunga tacere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse in izolare la Mircesti, si iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat in literatura tarii, poetul nostru reinviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “
In 1843 apare, in Albina Romaneasca, Tatarul, prima poezie care va face parte din ciclul Doine si lacramioare. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta, Strunga, Doina, Hora, Crai nou. In 1848 scrie poezia Catre romani, intitulata mai tarziu Desteptarea Romaniei.
In 1850, dupa o absenta de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se intoarce in tara; publica in revista Bucovina poeziile populare Toma Alimos, Blestemul, Serb sarac, Mioara, Mihu Copilul. Incepe sa lucreze la ciclul Chiritelor cu Chirita in Iasi. Aceasta va fi urmata de Chirita in provincie (1852), Chirita in voiagiu (1864) si Chirita in balon (1874). La Teatrul National se joaca Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca.
In 1852 apare volumul Poezii poporale. Balade (Cantice batranesti). Adunate si indreptate de d. V. Alecsandri. Tipareste primul volum de teatru Repertoriul dramatic, care contine piesele Iorgu de la Sadagura, Iasii in carnaval, Peatra din casa, Chirita la Iasi, Chirita in provincie. In 1853 apare volumul Poezii poporale. Balade adunate si indreptate de V. Alecsandri, partea a II-a. Publica la Paris primul volum de poezii originale: Doine si lacrimioare. In 1856 apare in Steaua Dunarii, revista lui Kogalniceanu, poezia Hora Unirii. In 1857 este membru al unei loji francmasonice din capitala Moldovei[necesita citare].
In 1874 publica Boieri si ciocoi, una dintre cele mai importante comedii, o fresca sociala de dimensiuni considerabile. Tot in Convorbiri literare publica nuvela Calatorie in Africa. In 1875 se editeaza Opere complete, cuprinzand Poezii (I-III) si Teatru (IV). In 1876 se publica volumul Proza. In 1877, odata cu poezia Balcanul si Carpatul incepe seria Ostasilor nostri. In 1878 apare volumul Ostasii nostri, inchinat eroismului romanilor in razboiul din 1877. In 1881 apare ultimul volum din Opere complete, care cuprinde ciclurile Legende noua si Ostasii nostri. Tot in anul 1881, cu prilejul incoronarii regelui Carol I, Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal roman".
Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei Cozoni. Dupa unii cercetatori, anul nasterii ar putea fi 1821, 1819 sau chiar 1818. Locul nasterii sale este incert, deoarece nasterea s-a petrecut in timpul refugiului familiei Alecsandri in munti din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se considera ca s-a nascut undeva pe raza judetului Bacau. Si-a petrecut copilaria la Iasi si la Mircesti, unde tatal sau avea o mosie si unde a revenit pe intreaga durata a vietii sale sa-si gaseasca linistea. A inceput invatatura cu un dascal grec, apoi cu dascalul maramuresean Gherman Vida.
Intre anii 1828 si 1834, s-a deschis la Iasi pensionul lui Victor Cuenim. Spatarul Alecsandri l-a inscris pe fiul sau la pensionul francez, unde a studiat alaturi de Mihail Kogalniceanu si de Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie si admiratie si pentru care a scris Chiritele si o mare parte din canticelele comice.
In anul 1834, impreuna cu alti tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al. I. Cuza si pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde si-a dat bacalaureatul in anul 1835. In 1837 s-a pregatit pentru un bacalaureat in stiinte, urmand cursurile Facultatii de Inginerie, pe care nu a terminat-o.
In 1838 apar primele incercari literare in limba franceza: Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit rameau, Serata. In anul urmator s-a intors in tara si a ocupat un post in administratie pana in 1846. Impreuna cu Costache Negruzzi a facut o calatorie in Italia, care a devenit motiv de inspiratie pentru nuvela romantica Buchetiera de la Florenta.
In 1840, impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iasi si si-a inceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatica insumeaza circa 2000 de pagini, ramanand cel mai rezistent compartiment al activitatii sale literare si va constitui baza solida pe care se va dezvolta dramaturgia romaneasca in principalele sale directii tehnice: comedia straina si drama istorica. In noiembrie s-a jucat Farmazonul din Harlau iar in februarie 1841, Cinovnicul si modista, ambele preluate dupa piese straine.
Din 1842 dateaza importanta sa calatorie in muntii Moldovei, in urma careia descopera valoarea artistica a poeziei populare. Scrie primele sale poezii in limba romana pe care le va grupa mai tarziu in ciclul Doine si care sunt foarte strans legate de modelul popular din care au luat nastere.
In 1844, impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica scoate saptamanalul Propasirea, in care poetul va publica versuri ce vor fi incluse in ciclul Doine si lacrimioare, iar in 11 ianuarie se reprezinta piesa Iorgu de la Sadagura, comedie de rezistenta in dramaturgia scriitorului.
In 1845 cu ocazia seratelor literare de la Manjina o cunoaste pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se indragosteste si careia, dupa moartea timpurie din 1847 (la doar 2 ani dupa ce a cunoscut-o), ii dedica poezia Steluta si apoi intreg ciclul de poezii Lacramioare.
Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntasii Revolutiei de la 1848. Miscarea revolutionara din Moldova a avut un caracter pasnic (fiind denumita in epoca „revolta poetilor"). La 27 martie 1848, la o intrunire a tinerilor revolutionari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iasi, a fost adoptata o petitie in 16 puncte adresata domnitorului Mihail Sturdza, petitie redactata de catre Vasile Alecsandri.
Dupa infrangerea miscarii pasoptiste Vasile Alecsandri este exilat. Dupa ce calatoreste prin Austria si Germania se stabileste la Paris, unde se intalneste cu alti militanti pasoptisti munteni; din perioada exilului dateaza poeziile Adio Moldovei si Sentinela romana.
In mai 1849 pleaca, impreuna cu ceilalti exilati, la Brasov, apoi in Bucovina, iar in toamna aceluiasi an, la Paris.
Scrie primele „cantecele comice" (Soldan Viteazul, Mama Anghelusa) si cateva scenete comice si muzicale. Se intoarce in tara in luna decembrie.
Nicolae Balcescu, prietenul lui Vasile Alecsandri, moare la Palermo in 1852. Intre anii 1852-1853, Alecsandri ramane pentru mai multa vreme in Franta. In vara anului 1853, porneste spre sudul Frantei, intr-o calatorie spre Pirinei, Marsilia, Gibraltar, Tanger, Africa, Madrid, o calatorie care va lasa urme in creatia sa poetica, in gustul pentru exoticul mauro-hispanic.
In 1855 s-a indragostit de Paulina Lucasievici, cu care a avut o fata, Maria, in noiembrie 1857. S-au casatorit nouasprezece ani mai tarziu, pe 3 octombrie 1876. Din 1860 se stabileste la Mircesti, unde ramane pana la sfarsitul vietii, chiar daca lungi perioade de timp a fost plecat din tara in misiuni diplomatice.
In 1882 este ales presedinte al sectiei de literatura a Academiei. Calatoreste in Franta pentru a primi premiul oferit de felibrii; este sarbatorit la Montpellier. Il viziteaza pe ambasadorul Romaniei la Londra, prietenul sau Ion Ghica. Pleaca la Paris in 1885, ca ministru al Romaniei in Franta. In 1889, primeste vizita poetilor francezi Sully Prudhomme si Leconte de Lisle.
Vasile Alecsandri s-a stins din viata la 22 august 1890, dupa o lunga suferinta, fiind inmormantat cu toate onorurile la conacul sau de la Mircesti.
A fost unul dintre fruntasii miscarii revolutionare din Moldova, redactand impreuna cu Kogalniceanu si C. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova, principalul manifest al revolutionarilor moldoveni.
In 1854 - Apare sub conducerea sa Romania literara, revista la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogalniceanu, Al. Russo, dar si muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.
In 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis in Franta, Anglia si Piemont pentru a pleda in scopul recunoasterii Unirii.
In 1863 ia nastere la Iasi societatea Junimea, al carui membru onorific a fost pana la sfarsitul vietii. In anul 1867 este ales membru al Societatii literare romane, devenita Academia Romana.
Cu ocazia serbarilor de la Putna din 1871, poetul trimite doua cantece care au insufletit marea masa de oameni: Imn lui Stefan cel Mare si Imn religios cantat la serbarea junimei academice romane. In acelasi an Titu Maiorescu publica in Convorbiri literare studiul Directia noua in poezia si proza romaneasca in care spune: „In fruntea noii miscari e drept sa punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta, poetul , culegatorul cantecelor populare paruse a-si fi terminat chemarea literara (...). Deodata, dupa o lunga tacere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse in izolare la Mircesti, si iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat in literatura tarii, poetul nostru reinviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “
In 1843 apare, in Albina Romaneasca, Tatarul, prima poezie care va face parte din ciclul Doine si lacramioare. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta, Strunga, Doina, Hora, Crai nou. In 1848 scrie poezia Catre romani, intitulata mai tarziu Desteptarea Romaniei.
In 1850, dupa o absenta de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se intoarce in tara; publica in revista Bucovina poeziile populare Toma Alimos, Blestemul, Serb sarac, Mioara, Mihu Copilul. Incepe sa lucreze la ciclul Chiritelor cu Chirita in Iasi. Aceasta va fi urmata de Chirita in provincie (1852), Chirita in voiagiu (1864) si Chirita in balon (1874). La Teatrul National se joaca Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca.
In 1852 apare volumul Poezii poporale. Balade (Cantice batranesti). Adunate si indreptate de d. V. Alecsandri. Tipareste primul volum de teatru Repertoriul dramatic, care contine piesele Iorgu de la Sadagura, Iasii in carnaval, Peatra din casa, Chirita la Iasi, Chirita in provincie. In 1853 apare volumul Poezii poporale. Balade adunate si indreptate de V. Alecsandri, partea a II-a. Publica la Paris primul volum de poezii originale: Doine si lacrimioare. In 1856 apare in Steaua Dunarii, revista lui Kogalniceanu, poezia Hora Unirii. In 1857 este membru al unei loji francmasonice din capitala Moldovei[necesita citare].
In 1874 publica Boieri si ciocoi, una dintre cele mai importante comedii, o fresca sociala de dimensiuni considerabile. Tot in Convorbiri literare publica nuvela Calatorie in Africa. In 1875 se editeaza Opere complete, cuprinzand Poezii (I-III) si Teatru (IV). In 1876 se publica volumul Proza. In 1877, odata cu poezia Balcanul si Carpatul incepe seria Ostasilor nostri. In 1878 apare volumul Ostasii nostri, inchinat eroismului romanilor in razboiul din 1877. In 1881 apare ultimul volum din Opere complete, care cuprinde ciclurile Legende noua si Ostasii nostri. Tot in anul 1881, cu prilejul incoronarii regelui Carol I, Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal roman".
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.