In ziua Sfantului Gheorghe, crestinii pun la portile caselor crengute de fag, brazde cu iarba verde sau smocuri de iarba in stalpii de sustinere ai portilor.
Pentru a fi ferite de farmece, vrajitorii si boli, animalele sunt protejate cu crengute de leustean puse la intrarea in grajduri. La tara, se credea ca prin acest ritual oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice, ce deveneau extrem de active in acest moment de inceput al anului pastoral.
Pentru ca membrii familiei sa fie protejati de junghiuri rele si de boli necrutatoare trec prin fumul si flacarile unui foc aprins, iar vitele si casele se afuma, la randul lor, cu tamaie.
Se mai spune in traditia populara ca de Sfantul Gheorghe ard comorile pamantului, ele putand fi vazute. Cei care le cauta nu trebuie sa scoata nici un cuvant pentru a le putea descoperi, ca nu cumva duhul comorii sa-i amuteasca.
In noaptea de Sfantul Gheorghe, fetele nemaritate pot vedea chipul ursitulului oglindit intr-un vas cu apa de izvor din care nu s-a baut, daca stau goale intre lumanari aprinse, asezate in forma de cruce.
Nimeni nu are voie sa doarma in aceasta zi, deoarece se crede ca acel care incalca interdictia va fi somnoros tot anul.
Pentru a fi aparati de rele, oamenii se cantaresc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni pana la anul, cand obiceiul se reinnoieste.
Urzicatul era un alt obicei de practicat de tinerii din comunitatile traditionale bucovinene. Tinerii se atingeau, pe furis, peste partile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzica, sperand ca astfel vor fi mai ageri, mai harnici si mai sanatosi de-a lungul verii.
De Sfantul Gheorghe se dau de pomana lapte, branza si cas.
In comunitatile satesti contemporane se mai pastreaza obiceiul impodobirii stalpilor de la poarta cu ramuri de salcie inmugurita si cu flori galbene de primavara, infipte in brazde inverzite.
Cui spui LA MULTI ANI de Sfantul Gheorghe:
Georgeta, Gheorghita, Ghiorghita , Geta, Gheorghe, Ghiorghe, George, Gheorghita, Ghiorghita, Ghita.