Craciunul in Romania este o sarbatoare principala anuala, la fel ca in majoritatea statelor crestine. Craciunul a fost introdus odata cu aparitia crestinismului in Romania, dar a avut o perioada de intrerupere in timpul comunismului cand religia, Iisus Hristos si Crucea au fost interzise de dictatorul Nicolae Ceausescu.
Marca postala de Craciun
Sarbatoarea Nasterii Domnului se tine pe 25 si 26 decembrie.
(Un vechi obicei al romanilor din satele unor zone ale tarii, ca de pilda cele din Oltenia, era acela ca in Ajunul Craciunului, gospodarii sa se trezeasca dimineata devreme, sa faca focul in soba si cu o ramurica a unui pom din gradina sa jaruiasca jarul stand la gura sobei si sa spuna: "Buna dimineata lui Ajun! /C-a venit intr-un ceas bun /Sa ne-aduca:porcii grasi si unturosi /Si oamenii sanatosi; /Vacile cu vitei,oile cu miei,scroafele cu purcei,clostile cu pui,gainile cu oua......si tot asa se continua cu ceea ce gospodarii doreau sa aiba, ca in final sa se spuna: La anul si la multi ani!)
Cantarea cantecelor de stea este o parte foarte importanta din festivitatile Craciunului romanesc. In prima zi de Craciun, multi colindatori umbla pe strazile acoperite cu zapada ale oraselor si satelor, tinand in mana o stea facuta din carton si hartie, cu scene biblice pictate pe ea.
Traditia din Romania cere ca cei mici sa mearga din casa in casa, cantand cantece de stea si recitand poezii sau legende, pe toata perioada Craciunului. Liderul cara cu el o stea din lemn, acoperita cu staniol si decorata cu clopotei si panglici colorate. O imagine a Sfintei Familii este lipita in centru stelei si intreaga creatie este atasata de o coada de matura sau de un bat puternic.
Pentru cea mai asteptata sarbatoare din decembrie, Craciunul, romanii au apelat in egala masura la traditie, stiind sa accepte si obiceiuri mai recente. Intampinata cu bucurie, Nasterea Mantuitorului aduce cu ea si o suma de practici foarte vechi prin care se celebra Solstitiul de Iarna, momentul in care natura da sperante ca va renaste.
Obiceiul colindatului a inglobat in el nu numai cantec si gest ritual, ci si numeroase mesaje si simboluri ale unei stravechi spiritualitati romanesti. El s-a pastrat asociindu-se cateodata cu celebrarea marelui eveniment crestin care este Nasterea Domnului Iisus Hristos. Exista de asemenea cantece de stea (sau colinde crestine), care au ca subiect Nasterea Domnului. In ajunul Craciunului, pe inserat, in toate satele din tara, incepe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nasterea Domnului si sunt primiti cu bucurie de gazdele care ii rasplatesc cu mere, nuci si colaci.
In Maramures, cei care colinda sunt oameni in toata firea. Obiceiul este sa treaca pe la fiecare casa iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, sa continue colindatul. Postul Craciunului ia sfarsit si fiecare se poate bucura de mancarurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii si cozonacii, prajiturile si vinul. Cele trei zile de sarbatoare ale Craciunului aduc liniste si pace in case. Exista si o perioada de post culinar si spiritual ce se tine inaintea Craciunului,timp de sase saptamani sfarsindu-se in noaptea de Craciun. In ajun de Craciun exista obiceiul de a se impodobii in casa sau in curte un brad cu diferite globuri,cu beteala ori cu bomboane de ciocolata numite saloane.Cele trei zile de Craciun sunt 25,26 si 27 decembrie.In aceste zile sfante se respecta traditii vechi de sute de ani.Colindatul este unul dintre aceste obiceiuri.Atat grupuri de copii cat si grupuri de adulti se strang laolalta si merg sa colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni.Atunci se canta "O ce veste minunata",o melodie foarte veche si foarte populara in popor,cat si "O brad frumos".Totodata colindatorii sunt serviti cu produse alimentare(colaci facuti in casa) sau bani.Persoanele de origine slave din Romania sarbatoresc si in data de 7 ianuarie Craciunul pentru ca de fapt Craciunul lor este pe aceea data la doua saptamani dupa Craciunul romanesc,ortodox.