AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
s-a nascut la Paris pe 2 decembrie 1859, fiu al unui grefier pensionar. Este interesat de desen inca din copilarie, unchiul sau - ei insusi pictor amator - il incurajeaza sa picteze.
La varsta de 17 ani, Seurat se inscrie la Scoala de sculptura si pictura, iar in 1878 isi incepe studiile la Academie des Beaux-Arts din Paris.
In perioada studiilor, petrece mult timp in biblioteci si muzee. Studiaza temeinic operele vechilor maestri. In 1879, la a patra expozitie a impresionistilor, Seurat - dupa cum spunea unul din prietenii sai - a suferit "un soc profund si neasteptat". Se indeparteaza de pictura academica si inchiriaza un atelier.
Doreste sa-si insuseasca acea revolutie plastica pe care au reusit sa o impuna predecesorii lui. Ajunge insa sa se confrunte cu o problema pe care nu o poate ocoli: cum sa intre in randurile celor care continua cuceririle impresionismului, fara a fi un simplu epigon al acestora.
Citeste volumele "Gramatica artei plastice" si "Istoria pictorilor tuturor scolilor" ale lui Charles Blanc, dar inainte de toate, lucrarea chimistului Eugene Chevreul cu titlul "Legea contrastului simultan al culorilor".
Pornind de la aceste izvoare, isi construieste propria teorie despre "contopirea optica a culorilor", care va sta la baza celor mai importante inovatii plastice ale sale. In 1883, incepe sa lucreze la prima sa opera importanta, pictura "La scaldat, Asnieres". Tabloul nu este acceptat de comitetul de selectie al Salonului oficial din 1884, de aceea Seurat il expune la "Expozitia Pictorilor Independenti", trezind interesul catorva critici si admiratia lui Paul Signac. Aceasta opera marcheaza o perioada bine definita in activitatea lui Seurat.
Tabloul se evidentiaza inaine de toate prin formatul sau, este prma pictura din seria panzelor vaste. Seurat doreste aici sa faca legatura dintre descoperirile predecesorilor sai cu o pictura ale carei traditii sunt deja altele, straine intru totul de impresionisti. El se refera la frescele vaste renascentiste, cum sunt picturile lui Piero della Francesca, ceea ce il obliga - dupa studii facute in aer liber - sa realizeze forma finala in atelier.