In Biserica Ortodoxa, cultul celor adormiti este foarte dezvoltat si are o importanta deosebita. Parastasele sau pomenirile, sunt rugaciuni insotite de milostenii, care se fac pentru cei adormiti.
Biserica a randuit ziua de sambata, ca zi liturgica de pomenire a mortilor si asa-zisele soroace de pomenire: • slujba de inmormantare si pomenire (parastasul la 3 zile);
• parastasul la 9 zile;
• parastasul la 3 saptamani;
• parastasul la 6 saptamani (adica la 40 de zile);
• parastasul la 6 luni;
• parastasul la 9 luni;
• parastasul la 1 an;
• dupa un an, se face parastas pentru cel raposat din an in an, pana la sapte ani;
• dupa 7 ani, pomenirile pentru cei morti se fac de trei ori in cursul anului bisericesc, cand se face pomenirea de obste. Aceste zile poarta in popor denumirea de Mosi: ◦ Mosii de toamna (prima sambata din luna noiembrie)
◦ Mosii de iarna (sambata dinaintea Duminicii lasatul secului de carne - sambata Infricosatoarei Judecati);
◦ Mosii de vara (sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant - sambata Rusaliilor).
Parastase si slujbe de pomenire se mai fac in fiecare sambata din postul Pastelui.
In toate aceste zile se face pomenirea parintilor, mosilor si stramosilor nostri cei din veac adormiti.
Pentu parastas se aduce la biserica, coliva, vin si prescura.
Coliva este o ofranda adusa de credinciosi la biserica spre sfintire pentru usurarea de pacate a sufletelor celor raposati, si scoaterea lor din osanda vesnica.
Coliva se imparte insotita de bucate si vin pentru cei adormiti. Se impart vase, pahare si tacamuri. Inainte de a se inmana bucatele, se aprinde o lumanare. Cel care face pomana spune: “Pentru sufletul celor adormiti (numele celui/ celor decedati)“. Cel care primeste rosteste: “Bogdaproste sau Sa fie primit".
De retinut: daca parastasul pentru pomenirea mortilor, cade in zi de post, in mod obligatoriu si preparatele trebuie sa fie de post.
Pomenirea mortilor se poate face la fiecare Sfanta Liturghie din cursul anului