Din aceeasi categorie
|
Piata Universitatii 1990 si ....minciunile TVR 1.216 vizite - 0 comentarii adaugat de MARCU |
||||||||||||||||||
|
Mineriada 1 (Piata Universitatii) 13-15 iunie 1990 1.190 vizite - 0 comentarii adaugat de orly |
||||||||||||||||||
|
Ana Blandiana "Discursuri din Piata Universitatii" 1990 1.325 vizite - 0 comentarii adaugat de escortgu |
||||||||||||||||||
|
|
Ana Blandiana - Discurs din Piata Universitatii / 1990 1.093 vizite - 0 comentarii adaugat de MARCU |
||||||||||||||||||
|
Mineriada Piata Universitatii 13-15 iunie 1990 1.057 vizite - 0 comentarii adaugat de MARCU |
||||||||||||||||||
|
Piata Universitatii 1990 - Mai bine mort, decat comunist 2.108 vizite - 0 comentarii adaugat de antonia |
||||||||||||||||||
|
Mineriada din 1990 :Am gasit la Peneteu masina de scris 1.634 vizite - 0 comentarii adaugat de babe |
||||||||||||||||||
|
Culcat. Drepti -Stagiul militar obligatoriu din comunism 850 vizite - 0 comentarii adaugat de calul |
||||||||||||||||||
|
|
Mineriada din 13-15 iunie 1990 - Bucuresti 1.753 vizite - 0 comentarii adaugat de vama |
||||||||||||||||||
|
Peste, gheare, nechezol - despre alimentatia in comunism 2.155 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Piata Universitatii 1990 - “Zona libera de Neo-comunism"
| Adaugat de babe | 07.11.2014 |  Adauga
la favorite |
1.504 vizualizari Nota film: 5 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteManifestatiile din Piata Universitatii
Manifestatiile din Piata Universitatii sau „Golaniada"' sunt evenimentele de masa petrecute in Piata Universitatii din Bucuresti intre 22 aprilie si 15 iunie 1990.
Initiate din pricina nemultumirii generale cu privire la evolutia vietii politice din Romania post-decembrista, protestele vor fi oprite prin aducerea muncitorilor din mine in capitala pentru a ii forta pe participanti sa renunte.
Manifestatiile au fost supranumite „Golaniada", titlu provenind din apelativul „golan", folosit indeosebi de catre presedintele Ion Iliescu cu referire la protestatari.
Desfasurarea manifestatiilor
Data de 22 aprilie 1990 este considerata prima zi a celei mai mari demonstratii anticomuniste din perioada post-decembrista. Din acea zi, Piata Universitatii, zona centrala a Bucurestiului a fost declarata “Zona libera de neo-comunism".
O mana de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piata Universitatii, declansand un fenomen considerat ca fiind cea mai ampla si spectaculoasa miscare sociala din perioada de tranzitie postdecembrista a Romaniei.
In zilele care au urmat ocuparii Pietei Universitatii, mii de oameni demonstrau zilnic convinsi de faptul ca cei care preluasera puterea mimau democratia, iar dupa revolutie nu se facuse decat o rotatie a cadrelor comuniste si securiste. Iliescu se inconjurase cu reprezentanti ai fostei nomenclaturi si in afara catorva masuri populiste luate de ochii lumii nu se facea nimic.
In schimb, incepuse prigoana opozantilor lui Iliescu, se faceau arestari ilegale, erau expulzati cetateni romani care participau la demonstratiile anti-FSN, Regele Mihai fusese impiedicat sa intre in tara si posturile nationale de televiziune si radio erau folosit exclusiv in interesul Puterii neocomuniste al carei exponent era Ion Iliescu.
Cea mai mare manifestatie -maraton, anticomunista, a inceput la data de 22 aprilie 1990 si a incetat in acelasi an, in ziua de 13 iunie ca urmare a interventiei violente a minerilor si fortelor de ordine. In noaptea de 13-14 iunie, in Capitala, a avut loc un veritabil razboi urban soldat cu morti si raniti prin impuscare.[1]
Drept rezultat al discursului sustinut in Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) a lui Ion Iliescu, care a calificat drept „huligani" si „golani" demonstrantii de la Universitate, in piata au inceput sa vina din ce in ce mai multi oameni.
Pe fatada Universitatii au fost postate portrete ale lui Mihai Eminescu si afise, printre care unul cu punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara. Pe zidurile Facultatii de Arhitectura a fost intinsa o pancarta imensa: „Facultate de golani". Manifestantii scandau: „Nu suntem partide!" si „Suntem golani!".
Cuiva i-a venit ideea de a scrie „golan" pe un cartonas pe care l-a prins pe piept, ca pe o insigna. A fost suficient ca gestul sa fie copiat de toti cei din jur. Mii de oameni si-au creat astfel de insigne.
Insulta adresata manifestantilor de Ion Iliescu a devenit simbolul luptatorului anticomunist, al militantului pentru democratie, intrand astfel in legenda. S-au format chiar „categorii" de golani: „golan de bine", „golan de buna-credinta", „golan titrat", „golan elev", „mini-golan", „golan muncitor", „golan arestat", „golan alergic la rosu", „golan cu doua doctorate", „golan meditator de fesenisti", „golan cu opinii", „mama de golan" s.a.
Din prima zi a manifestatiei-maraton din Piata Universitatii si pana la finalul acesteia, ca urmare a interventiei in forta a autoritatilor, sute de mii de persoane au tranzitat zona declarata „libera de neocomunism - kilometrul zero al democratiei".
Peste o mie de persoane, studenti, intelectuali, reprezentanti ai societatii civile, protestatari, lideri ai organizatiilor neguvernamentale, muncitori, militari etc., au avut posibilitatea sa se exprime neingradit de la balconul Universitatii, transformat intr-o veritabila tribuna a democratiei.
Aceasta decizie luata de Liga Studentilor din Universitate a marcat inceputul a ceea ce se va numi „Fenomenul Piata Universitatii".[3] Studentii de la universitatile bucurestene, dar si reprezentantii altor centre universitare au ramas alaturi de manifestantii de la Universitate, sustinand protestele opozantilor lui Iliescu si ai FSN-ului pana la data de 24 mai 1990.
Aplicarea punctului 8 din Proclamatia de la Timisoara, desfiintarea Decretului 473 care subordona Televiziunea nationala conducerii de partid si de stat, epurarea guvernului de nomenclaturisti, amanarea alegerilor, judecarea vinovatilor de crimele din decembrie 1989 au fost doar cateva din revendicarile sustinute de cei care au manifestat in Piata Universitatii.
„Tribuna democratiei“
Sute de personalitati s-au exprimat de la balconul Universitatii, numit „tribuna a democratiei". Discursurile au avut loc pana in ultimele zile premergatoare parasirii zonei de catre membrii din organizatii.
Printre cei care au sustinut discursuri s-a numarat si cunoscutul eminescolog, filosof, eseist si traducator Petru Cretia:
„Am fost acuzati in ultimele zile de instigare iresponsabila la dezordine sociala. Nimeni dintre noi nu este iresponsabil, iar intransigenta nu trebuie confundata cu nimic.
Pe de alta parte, acceptam termenul de instigatori. Intr-adevar, doresc impreuna cu toti cei care sunt alaturi de dumneavoastra sa va instig nu la dezordine sociala, ci la o ordine sociala noua, mai dreapta, mai libera, si mai prospera, intemeiata pe o legalitate reala si pe promovarea in viata publica a spiritului de adevar si a probitatii politice. In al doilea rand, va instigam cu dragoste si gand bun la eliminarea practica si legala a tuturor elementelor retrograde si acaparatoare de putere si bunuri nemeritate. (...)
In al treilea rand va instig la dobandirea unui cadru constitutional, care sa descatuseze fortele vii ale tarii, pe oamenii buni, pe oamenii cinstiti, pe oamenii drepti si curati, talentati si priceputi, pe cei care pot face o tara noua mai dreapta si mai curata.
Este vorba de oamenii pe care nimeni nu-i poate nici minti, nici infrica, nici cumpara. Sunt aceia pe care-i reprezentati aici, cu atata staruinta, cu atata darzenie si cu atata lumina. Acesti oameni dau in clipa aceasta si dincolo de orizontul ei sensul si nobletea acestei adunari. Traiasca Libertatea!"
—Petru Cretia
Sursa:"Wikipedia
Manifestatiile din Piata Universitatii sau „Golaniada"' sunt evenimentele de masa petrecute in Piata Universitatii din Bucuresti intre 22 aprilie si 15 iunie 1990.
Initiate din pricina nemultumirii generale cu privire la evolutia vietii politice din Romania post-decembrista, protestele vor fi oprite prin aducerea muncitorilor din mine in capitala pentru a ii forta pe participanti sa renunte.
Manifestatiile au fost supranumite „Golaniada", titlu provenind din apelativul „golan", folosit indeosebi de catre presedintele Ion Iliescu cu referire la protestatari.
Desfasurarea manifestatiilor
Data de 22 aprilie 1990 este considerata prima zi a celei mai mari demonstratii anticomuniste din perioada post-decembrista. Din acea zi, Piata Universitatii, zona centrala a Bucurestiului a fost declarata “Zona libera de neo-comunism".
O mana de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piata Universitatii, declansand un fenomen considerat ca fiind cea mai ampla si spectaculoasa miscare sociala din perioada de tranzitie postdecembrista a Romaniei.
In zilele care au urmat ocuparii Pietei Universitatii, mii de oameni demonstrau zilnic convinsi de faptul ca cei care preluasera puterea mimau democratia, iar dupa revolutie nu se facuse decat o rotatie a cadrelor comuniste si securiste. Iliescu se inconjurase cu reprezentanti ai fostei nomenclaturi si in afara catorva masuri populiste luate de ochii lumii nu se facea nimic.
In schimb, incepuse prigoana opozantilor lui Iliescu, se faceau arestari ilegale, erau expulzati cetateni romani care participau la demonstratiile anti-FSN, Regele Mihai fusese impiedicat sa intre in tara si posturile nationale de televiziune si radio erau folosit exclusiv in interesul Puterii neocomuniste al carei exponent era Ion Iliescu.
Cea mai mare manifestatie -maraton, anticomunista, a inceput la data de 22 aprilie 1990 si a incetat in acelasi an, in ziua de 13 iunie ca urmare a interventiei violente a minerilor si fortelor de ordine. In noaptea de 13-14 iunie, in Capitala, a avut loc un veritabil razboi urban soldat cu morti si raniti prin impuscare.[1]
Drept rezultat al discursului sustinut in Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) a lui Ion Iliescu, care a calificat drept „huligani" si „golani" demonstrantii de la Universitate, in piata au inceput sa vina din ce in ce mai multi oameni.
Pe fatada Universitatii au fost postate portrete ale lui Mihai Eminescu si afise, printre care unul cu punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara. Pe zidurile Facultatii de Arhitectura a fost intinsa o pancarta imensa: „Facultate de golani". Manifestantii scandau: „Nu suntem partide!" si „Suntem golani!".
Cuiva i-a venit ideea de a scrie „golan" pe un cartonas pe care l-a prins pe piept, ca pe o insigna. A fost suficient ca gestul sa fie copiat de toti cei din jur. Mii de oameni si-au creat astfel de insigne.
Insulta adresata manifestantilor de Ion Iliescu a devenit simbolul luptatorului anticomunist, al militantului pentru democratie, intrand astfel in legenda. S-au format chiar „categorii" de golani: „golan de bine", „golan de buna-credinta", „golan titrat", „golan elev", „mini-golan", „golan muncitor", „golan arestat", „golan alergic la rosu", „golan cu doua doctorate", „golan meditator de fesenisti", „golan cu opinii", „mama de golan" s.a.
Din prima zi a manifestatiei-maraton din Piata Universitatii si pana la finalul acesteia, ca urmare a interventiei in forta a autoritatilor, sute de mii de persoane au tranzitat zona declarata „libera de neocomunism - kilometrul zero al democratiei".
Peste o mie de persoane, studenti, intelectuali, reprezentanti ai societatii civile, protestatari, lideri ai organizatiilor neguvernamentale, muncitori, militari etc., au avut posibilitatea sa se exprime neingradit de la balconul Universitatii, transformat intr-o veritabila tribuna a democratiei.
Aceasta decizie luata de Liga Studentilor din Universitate a marcat inceputul a ceea ce se va numi „Fenomenul Piata Universitatii".[3] Studentii de la universitatile bucurestene, dar si reprezentantii altor centre universitare au ramas alaturi de manifestantii de la Universitate, sustinand protestele opozantilor lui Iliescu si ai FSN-ului pana la data de 24 mai 1990.
Aplicarea punctului 8 din Proclamatia de la Timisoara, desfiintarea Decretului 473 care subordona Televiziunea nationala conducerii de partid si de stat, epurarea guvernului de nomenclaturisti, amanarea alegerilor, judecarea vinovatilor de crimele din decembrie 1989 au fost doar cateva din revendicarile sustinute de cei care au manifestat in Piata Universitatii.
„Tribuna democratiei“
Sute de personalitati s-au exprimat de la balconul Universitatii, numit „tribuna a democratiei". Discursurile au avut loc pana in ultimele zile premergatoare parasirii zonei de catre membrii din organizatii.
Printre cei care au sustinut discursuri s-a numarat si cunoscutul eminescolog, filosof, eseist si traducator Petru Cretia:
„Am fost acuzati in ultimele zile de instigare iresponsabila la dezordine sociala. Nimeni dintre noi nu este iresponsabil, iar intransigenta nu trebuie confundata cu nimic.
Pe de alta parte, acceptam termenul de instigatori. Intr-adevar, doresc impreuna cu toti cei care sunt alaturi de dumneavoastra sa va instig nu la dezordine sociala, ci la o ordine sociala noua, mai dreapta, mai libera, si mai prospera, intemeiata pe o legalitate reala si pe promovarea in viata publica a spiritului de adevar si a probitatii politice. In al doilea rand, va instigam cu dragoste si gand bun la eliminarea practica si legala a tuturor elementelor retrograde si acaparatoare de putere si bunuri nemeritate. (...)
In al treilea rand va instig la dobandirea unui cadru constitutional, care sa descatuseze fortele vii ale tarii, pe oamenii buni, pe oamenii cinstiti, pe oamenii drepti si curati, talentati si priceputi, pe cei care pot face o tara noua mai dreapta si mai curata.
Este vorba de oamenii pe care nimeni nu-i poate nici minti, nici infrica, nici cumpara. Sunt aceia pe care-i reprezentati aici, cu atata staruinta, cu atata darzenie si cu atata lumina. Acesti oameni dau in clipa aceasta si dincolo de orizontul ei sensul si nobletea acestei adunari. Traiasca Libertatea!"
—Petru Cretia
Sursa:"Wikipedia
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.