Pestera Voronya sau Pestera Krubera (numele preferat), este cea mai adanca pestera cunoscuta pe Pamant. Este localizata in Masivul Arabika din lantul montan Gagrinsky aflat in vestul Muntilor Caucaz, in districtul Gagra din Abhazia
Diferenta de altitudine de la intrarea pesterii si cel mai adanc punct explorat este 2191 ± 20 de metri. A devenit pestera cea mai adanca-cunoscuta in lume in 2001, atunci cand expeditia Uniunii Ucrainiene de Speologie a ajuns la o adancime de 1710 m, care a depasit adancimea pesterii Lamprechtsofen, care este situata in Alpii austrieci. In 2004, pentru prima data in istoria speologiei, expeditia Uniunii Ucrainiene de Speologie a ajuns la o adancime mai mare de 2.000 m, si au explorat pestera la -2080 m. Adancimea maxima curenta de 2191 m ± 20 metri, a fost atinsa in timpul unei scufundari de 46 m a lui Gennadiiy Samokhin intr-un pasaj terminal in timpul expeditiei din august-septembrie 2007.[1] Este singura pestera cunoscuta de pe Pamant care are o adancime mai mare de 2.000 de de metri
"Pestera Voronya" inseamna "Pestera Ciorilor" in limba rusa. Acest nume a fost folosit de speologii din Kiev in anii 1980 datorita unor cuiburi de ciori situate la intrarea in pestera, si apoi a ramas in literatura de specialitate si mass-media ca un al doilea nume pentru pestera. Numele original "Krubera" a fost atribuit pesterii de speologii georgieni care au explorat intrarea in pestera in 1960. Acest nume a fost dat dupa geograful rus Alexander Kruber. Numele "Pestera Krubera" are astfel prioritate
Masivul Arabika, casa pesterii Krubera (Voronya), este unul dintre cele mai mari masive de munte format din calcar carstic in Caucazul de Vest. Acesta este compus din calcare din cretacicul inferior si Jurasicul superior. Pestera Krubera este situata la 2256 m altitudine in Valea Ortobalagan.
La inceputul secolului al XX-lea, Arabika a fost vizitat de faimosul speolog francez, Edouard-Alfred Martel, care a publicat mai multe lucrari despre masiv.[2] In 1909-1910 bine-cunoscut omul de stiinta rus Alexander Kruber a efectuat unele studii de teren in Arabika. El a publicat observatiile sale intr-o serie de lucrari specifice despre Arabika si mai multe monografii majore. In urmatorii 50 ani nu au fost efectuate studii speciale despre pesterile din regiune.