Din aceeasi categorie
|
UNIONISTII 615 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regina Elisabetha a II-a 1.107 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Victoria & Albert: Part 2 448 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Republica Centrafricana - O tara divizata 1.175 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Republica prezidentiala 786 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Republica parlamentara 774 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tezaurul Romaniei de la Moscova 1.188 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Moldovean ca mine nu-i… 346 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Republica Turca la 100 de ani 98 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Neanderthalieni si Denisovenii din Asia Centrala 246 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Republica Kargazstan
| Adaugat de Cozana | 13.12.2013 |  Adauga
la favorite |
700 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteRepublica Kargazstan (sau Kargazstan, denumiri scrise uneori cu i in loc de a, sau sub formele Kirghizstan, Kirgizstan; in kirgiza Kbprb3ctah, in rusa Knprn3nr) este o tara din Asia Centrala. Are granite cu China, Kazahstan, Tadjikistan si Uzbekistan. Capitala este Biskek. Kirgizstanul a facut parte din Uniunea Sovietica pana in 1991, cand a devenit independent. Tara a ramas relativ stabila in anii 1990, desi a devenit din ce in ce mai autocratica si autoritara in ultimii ani ai regimului Askar Akayev. In 2005, situatia politica a devenit instabila si tara a trecut printr-o revolutie rapida care a dus la demiterea presedintelui Akayev.
Statul kirgiz a atins intinderea teritoriala maxima dupa infrangerea Hanatului Uigurilor in 840 e.n. Dupa aceea, kirgizii au avansat pana la muntii Tian Shan si au dominat acel teritoriu timp de aproximativ 200 de ani.
In secolul al XII-lea, insa, dominati kirgiza s-a limitat la muntii Altay si Sayan din cauza expansiunii mongolilor. Odata cu cresterea Imperiului Mongol in secolul al XIII-lea, kirgizii au migrat spre sud, dar au fost cuceriti de Ginghis Han in 1207.
Izvoarele chinezesti si musulmane din secolele al VII-lea–al XII-lea descriu pe vechii kirgizi ca fiind oameni cu par roscat, pielea alba si ochi albastri, trasaturi ce au fost interpretate ca sugerand origini slave. Dat fiind ca aceste studii au fost publicate in perioada sovietica, originea slava a poporului kirgiz nu beneficiaza de multa credibilitate[1][2] Din cauza migrarilor, cuceririlor, casatoriilor mixte si asimilarii, numeroase grupuri etnice kirgize care locuiesc astazi Asia Centrala si de Sud-Vest au origini amestecate, provenite adesea din fragmente ale numeroaselor triburi diferite, desi vorbesc limbi similare.La inceputul secolului al XIX-lea, partea sudica a ceea ce este astazi Kirgizstan a fost cucerita de Hanatul Kokand. Teritoriul, denumit in rusa Kirgizia, a fost inclus oficial in Imperiul Rus in 1876. Cucerirea ruseasca a fost intampinata cu revolte impotriva autoritatii tariste, si multi kirgizi au ales sa se refugieze in Muntii Pamir si in Afganistan.
Reprimarea revoltei din 1916 din Asia Centrala a determinat emigrarea multor kirgizi in China. Intrucat numeroase alte grupuri etnice din regiune au ajuns sa traiasca in mai multe state invecinate intr-o vreme cand frontierele erau mai permeabile si mai putin reglementate, trecerea inainte sau inapoi peste munti era frecventa, in functie de tara in care viata era considerata a fi mai buna.
In octombrie 1991, Akaev a candidat fara adversari si a fost ales presedinte al noii republici independente prin vot direct, si a primit 95% din voturi. Impreuna cu reprezentantii a sapte alte republici, el a semnat Tratatul Noii Comunitati Economice. In cele din urma, la 21 decembrie 1991, Kirgizstan, impreuna cu celelalte foste republici sovietice din Asia Centrala, a aderat la Comunitatea Statelor Independente. Kirgizstan a obtinut independenta deplina in 25 decembrie 1991. A doua zi, pe 26 decembrie 1991, Uniunea Sovietica a incetat sa mai existe. In 1992, Kirgizstan a aderat la ONU si la OSCE.
„Revolutia Lalelelor", de dupa alegerile parlamentare din martie 2005, l-a obligat pe presedintele Akaev sa demisioneze la 4 aprilie 2005. Liderii opozitiei au format o coalitie si un nou guvern condus de presedintele Kurmanbek Bakiev si de primul ministru Feliks Kulov.
Stabilitatea politica a ramas subtire, insa, diferite grupari si factiuni suspectate de legaturi cu crima organizata dand lupte pentru putere. Trei dintre cei 75 de membri ai Parlamentului alesi in martie 2005 au fost asasinati, si alt parlamentar a fost asasinat la 10 mai 2006 la scurt timp dupa ce a castigat locul in Parlament al fratelui sau in alegeri partiale.
Printre problemele principale din Kirgizstan se numara privatizarea intreprinderilor de stat, expansiunea influentei occidentale, relatiile interetnice si terorismul.
La 6 aprilie 2010, au izbucnit revolte in orasul Talas, si s-au raspandit a doua zi in capitala Biskek. Birourile presedintelui Kurmanbek Bakiev au fost atacate, precum si posturile de radio si televiziune de stat. Ca rezultat, Bakiev a declarat stare de urgenta. Cel putin 40 de oameni au murit ca rezultat al luptelor cu politia.[4] Guvernul a demisionat si s-a infiintat un guvern provizoriu condus de fosta ministra de externe Roza Otunbaeva
Statul kirgiz a atins intinderea teritoriala maxima dupa infrangerea Hanatului Uigurilor in 840 e.n. Dupa aceea, kirgizii au avansat pana la muntii Tian Shan si au dominat acel teritoriu timp de aproximativ 200 de ani.
In secolul al XII-lea, insa, dominati kirgiza s-a limitat la muntii Altay si Sayan din cauza expansiunii mongolilor. Odata cu cresterea Imperiului Mongol in secolul al XIII-lea, kirgizii au migrat spre sud, dar au fost cuceriti de Ginghis Han in 1207.
Izvoarele chinezesti si musulmane din secolele al VII-lea–al XII-lea descriu pe vechii kirgizi ca fiind oameni cu par roscat, pielea alba si ochi albastri, trasaturi ce au fost interpretate ca sugerand origini slave. Dat fiind ca aceste studii au fost publicate in perioada sovietica, originea slava a poporului kirgiz nu beneficiaza de multa credibilitate[1][2] Din cauza migrarilor, cuceririlor, casatoriilor mixte si asimilarii, numeroase grupuri etnice kirgize care locuiesc astazi Asia Centrala si de Sud-Vest au origini amestecate, provenite adesea din fragmente ale numeroaselor triburi diferite, desi vorbesc limbi similare.La inceputul secolului al XIX-lea, partea sudica a ceea ce este astazi Kirgizstan a fost cucerita de Hanatul Kokand. Teritoriul, denumit in rusa Kirgizia, a fost inclus oficial in Imperiul Rus in 1876. Cucerirea ruseasca a fost intampinata cu revolte impotriva autoritatii tariste, si multi kirgizi au ales sa se refugieze in Muntii Pamir si in Afganistan.
Reprimarea revoltei din 1916 din Asia Centrala a determinat emigrarea multor kirgizi in China. Intrucat numeroase alte grupuri etnice din regiune au ajuns sa traiasca in mai multe state invecinate intr-o vreme cand frontierele erau mai permeabile si mai putin reglementate, trecerea inainte sau inapoi peste munti era frecventa, in functie de tara in care viata era considerata a fi mai buna.
In octombrie 1991, Akaev a candidat fara adversari si a fost ales presedinte al noii republici independente prin vot direct, si a primit 95% din voturi. Impreuna cu reprezentantii a sapte alte republici, el a semnat Tratatul Noii Comunitati Economice. In cele din urma, la 21 decembrie 1991, Kirgizstan, impreuna cu celelalte foste republici sovietice din Asia Centrala, a aderat la Comunitatea Statelor Independente. Kirgizstan a obtinut independenta deplina in 25 decembrie 1991. A doua zi, pe 26 decembrie 1991, Uniunea Sovietica a incetat sa mai existe. In 1992, Kirgizstan a aderat la ONU si la OSCE.
„Revolutia Lalelelor", de dupa alegerile parlamentare din martie 2005, l-a obligat pe presedintele Akaev sa demisioneze la 4 aprilie 2005. Liderii opozitiei au format o coalitie si un nou guvern condus de presedintele Kurmanbek Bakiev si de primul ministru Feliks Kulov.
Stabilitatea politica a ramas subtire, insa, diferite grupari si factiuni suspectate de legaturi cu crima organizata dand lupte pentru putere. Trei dintre cei 75 de membri ai Parlamentului alesi in martie 2005 au fost asasinati, si alt parlamentar a fost asasinat la 10 mai 2006 la scurt timp dupa ce a castigat locul in Parlament al fratelui sau in alegeri partiale.
Printre problemele principale din Kirgizstan se numara privatizarea intreprinderilor de stat, expansiunea influentei occidentale, relatiile interetnice si terorismul.
La 6 aprilie 2010, au izbucnit revolte in orasul Talas, si s-au raspandit a doua zi in capitala Biskek. Birourile presedintelui Kurmanbek Bakiev au fost atacate, precum si posturile de radio si televiziune de stat. Ca rezultat, Bakiev a declarat stare de urgenta. Cel putin 40 de oameni au murit ca rezultat al luptelor cu politia.[4] Guvernul a demisionat si s-a infiintat un guvern provizoriu condus de fosta ministra de externe Roza Otunbaeva
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.