Cauta:   

 

 
Din aceeasi categorie

 
  Palatul Ghika
302 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Biserica Sfantul Anton (Curtea Veche)
1.020 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Istoria baletului
281 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Pictura murala din Brasov
138 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Muzeul Theodor Pallady - Casa Melik
891 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Gentile Bellini
665 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Hans von Aachen
1.032 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Castello Sforzesco din Milano partae a II-a
936 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Stanley Spencer: Viata unui artist -
59 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
  Doamna cu hermina-Leonardo da Vinci
159 vizite - 0 comentarii
adaugat de Cozana
 
 
recomandam

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

complete_1

 

 
 
AnuntulVideo >> Cultura >> Arta
 

 

Curtea Domneasca din Harlau

 
 
 
 
 
Adaugat de Cozana 14.09.2016  Adauga la favorite 1.029 vizualizari

Nota film: 0 / 5 (0 voturi )
   
 
Curtea domneasca din Harlau este o curte domneasca atestata pentru prima data in anul 1384 in orasul Harlau, la o distanta de 74 km de municipiul Iasi. In prezent, se afla in ruine.

Ansamblul curtii domnesti din Harlau a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004, la numarul 1409, avand codul IS-II-a-A-04178 si fiind format din 2 obiective


Curtea domneasca din Harlau este atestata pentru prima data printr-un act din 1 mai 1384 [2], acolo locuind Doamna Margareta (Musata), mama domnitorilor Petru I Musat (1375-1391) si Roman I Musat (1391-1392). Aceasta este si prima atestare a targului Harlau.

Doamna Margareta a ctitorit o biserica catolica in orasul Siret in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, pentru Ordinul Dominicanilor, dorind sa fie inmormantata acolo. Prin hrisovul domnesc din 1384, domnitorul Petru I a confirmat acest act, acordand si anumite privilegii predicatorilor. [3] Domnitorul precizeaza ca acel hrisov a fost dat "in curia matri nostrae carisimae, Horieganoio", pasaj tradus de medievalistul Mihai Costachescu astfel: "in orasul Harlau in adunarea (la curtea n.n.) mamei noastre preaiubite".

Targul s-a dezvoltat in perioada domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), care a intuit rolul strategic al Harlaului, prin pozitia cvasicentrala in cadrul Moldovei medievale. In anul 1486, el a refacut din temelii cladirile vechii curti domnesti, dandu-le o mare extindere. El a pus o pisanie, gasita in anul 1871 si aflata astazi in patrimoniul Muzeului de Arta al Romaniei din Bucuresti, in care stau scrise urmatoarele: "Binecinstitorul si de Hristos iubitorul, Io Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a facut aceste case, care s-au inceput a se zidi in anul 6994 (1486) luna...20 si s-au sfarsit in acelasi an, septembrie 15". [4] Cronicarul Grigore Ureche mentioneaza rolul lui Stefan cel Mare de ctitor al Curtii domnesti din Harlau in urmatoarele cuvinte: „Va leato 6995 (=1487), intr-acestu an au discalicatu Stefan voda targul Harlaul, de au ziditu si biserica cea domneasca de piiatra si curtile acele domnesti cu ziduri cu tot, carile stau si astazi."

Sase ani mai taziu, in 1492, el a inaltat aici Biserica "Sf. Gheorghe". Resedinta domneasca din Harlau a fost una dintre resedintele preferate ale domnitorului moldovean, mai ales catre sfarsitul domniei. [6] La 12 iulie 1499, Stefan cel Mare a semnat la Harlau Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert.

La Curtea domneasca din Harlau au locuit si urmasii lui Stefan cel Mare. Dupa cum relateaza tot Grigore Ureche aici a fost ucis in aprilie 1523 hatmanul Luca Arbore, acuzat de tradare de domnitorul Stefanita Voda (1517-1528). Dupa cuvintele cronicarului, „intr-acest an, in luna lui aprilie, in cetatea Harlaului, Stefan voda au taiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic sa-l fie aflat in viclenie, iara lucrul adevarat nu sa stie". [7] Printre domnitorii care au locuit aici se afla indeosebi Petru Rares (1527-1538, 1541-1546), care a construit in apropierea curtii o biserica cu hramul "Sf. Dumitru". Aici s-au emis hrisoave domnesti si s-au incheiat tratate de pace sau de alianta.

Rolul Curtii domnesti de la Harlau s-a diminuat dupa ce domnitorul Alexandru Lapusneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iasi, unde a construit o curte domneasca.

Intre anii 1624-1626, ca urmare a arderii curtii domnesti din Iasi la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) si-a mutat la resedinta domneasca de la Harlau, aducand unele imbunatatiri sub influenta arhitecturii italiene, dupa cum ne informeaza Marco Bandini in 1636, si extinzand curtea domneasca de aici. Cronicarul Miron Costin descrie astfel sederea voievodului la Harlau si lucrarile realizate: „Curindŭ dupa aceia au arsŭ curtile la Iasi, cele domnesti si s-au mutatŭ Radul-voda la Hirlau cu sederea. Si asea indragise locul la Hirlau, cit in toate veri, la Hirlau sedea cu toata curtea, ca tocmise si curtile cele domnesti si beserici citeva facute acolo in Hirlau de dinsul.".
Voievodul Radu Mihnea a murit aici la 20 ianuarie 1626, corpul sau neinsufletit fiind apoi transferat de fiii lui la Manastirea Radu Voda din Bucuresti. [9] Si acest eveniment este relatat de Miron Costin: „Omŭ boleac fiindŭ Radul-voda si de mini si de picioare, care boala podagra si hirarga sa dzice, n-au traganatŭ multŭ viiata si acolea la Hirlau s-au sfirsit viata, in anul 7134 in dzile... (...) Oasele Radului-voda cu cinste mare s-au pornitŭ de la Hirlau in Tara Munteneasca, la manastirea facuta de dinsul in Bucuresti, cu Hrizea visternicul si cu Trufanda postelnicul si cu Costin postelnicul al doile pe acele vremi. Iara in scaunul tarii domnŭ au statut Barnovschii hatmanul.".

Curtea domneasca din Harlau decade dupa moartea lui Radu Mihnea. In anul 1727, curtea domneasca era inca intacta, ea fiind vizitata de catre Scarlat Ghica, fiul domnitorului Grigore II Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 si 1747-1748).

Distrugerea ei s-a produs in secolul al XIX-lea, cand localnicii au daramat-o pentru a folosi piatra la pavarea strazilor si la constructia de case. [6] Pana in anul 1907, aici s-a aflat depozitul de gunoi al orasului si oborul de vite.


 

Semnaleaza o problema

 

* Nota: Filmele cu / fara subtitrare sunt preluate din youtube.com
  Introdu codul din imagine

Trimite

 
 
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.