Din aceeasi categorie
|
Heidegger - Fiinta si timp 1.223 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Primul Conciliu de la Niceea - Anul 325 1.670 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Baruch Spinoza - Filozoful slefuitor de lentile 1.395 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Sfantul Andrei 1.353 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Scrisoarea lui Albert Einstein catre fiica sa: 1.538 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum se face semnul crucii la Ortodocsi 1.332 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Emil Cioran - Celebru in limba franceza 1.120 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Cum se face semnul crucii la Ortodocsi 1.366 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Rugaciunea Tatal nostru 1.639 vizite - 0 comentarii adaugat de sirena |
||||||||||||||||||
|
Fericitul Vladimir Ghika 1.959 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Toma de Aquino - Fiinta, esenta, existenta
| Adaugat de zaharia | 09.08.2016 |  Adauga
la favorite |
1.176 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteData nasterii lui Toma de Aquino (ital. San Tommaso d'Aquino) nu este cunoscuta cu exactitate.[2] S-a nascut in castelul Roccasecca, aproape de Napoli, fiind al saptelea fiu al contelui Landulf din marea casa feudala Aquino. La varsta de 5 ani, Toma a fost trimis de tatal sau la manastirea benedictina de la Monte Cassino.
Dupa noua ani de studii elementare si-a intrerupt educatia atunci cand manastirea a fost ocupata de trupe in cursul unui conflict dintre papa si imparatul romano-german. A fost trimis la Universitatea din Napoli; acolo a studiat cele sapte arte liberale ale gramaticii, logicii, retoricii, aritmeticii, geometriei, muzicii si astronomiei.
Isi incepe educatia in filosofie odata cu studiul "artelor" logicii si astronomiei: citeste tratatele logice ale lui Aristotel si comentariile invatatilor ulteriori si este familiarizat cu lucrarile stiintifice si cosmologice ale lui Aristotel de catre un profesor numit Peter din Irlanda.
In 1244 Toma devine calugar dominican, spre marea suparare a familiei, care astepta cu nerabdare ca el sa ajunga monah si abate benedictin. Tatal lui Toma murise, insa restul familiei si-a manifestat atat de limpede supararea, incat dominicanii au decis sa-l trimita la Paris, pentru mai multa siguranta. Pe drumul intr-acolo, este rapit de fratii sai mai mari si inchis mai mult de un an in castelul de la Roccasecca. Cata vreme a fost inchis, Toma a scris doua mici tratate de logica formala: un manual de greseli care pot aparea in exemplele de rationamente standard si un fragment asupra propozitiilor modale.
La catva timp dupa ce a fost eliberat din celula sa, Toma a plecat la scoala dominicana de la Koln, unde a studiat din 1248 pana in 1252 cu Albertus Magnus. Sub influenta lui, Toma a invatat sa aprecieze geniul enciclopedic al lui Aristotel, ale carui lucrari complete devenisera abia cu putin timp inainte disponibile in traducere latina.
Era un elev tacut si meditativ, avea o constitutie masiva, era lent in miscari si imperturbabil de calm; colegii il tachinau spunandu-i "Bou Taciturn" insa erau plini de admiratie pentru notitele lui. Acest bou taciturn va umple intreaga lume cu mugetul sau a spus Albertus.
In 1274 a fost convocat sa participe la o intrunire, solicitata de papa Grigore al X-lea privind reconcilierea bisericilor greaca si latina; desi cu sanatatea subreda a pornit in calatorie, insa o rana capatata accidental la cap l-a fortat sa se opreasca la castelul nepoatei sale, aproape de Fossanova. Dupa cateva saptamani a fost transportat la o manastire cisterciana din vecinatate, unde a murit la 7 martie 1274.
Procesul canonizarii lui Toma a fost inceput de Papa Ioan al XXII-lea in 1316 si a fost sanctificat la data de 21 iulie 1323.
Filosofia lui Toma din Aquino - Summa Theologiae
Summa theologiae (Summa teologica) este rodul unor preocupari constante ale lui Toma de a da expresie unei cerinte pedagogice fundamentale: prezentarea organica si sistematica a cunostintelor. Formele de predare universitara existente, constand in explicarea textelor si intrebarile disputate, nu ofereau o perceptie sinoptica si riguroasa asupra problemelor si mai ales nu evidentiau dimensiunea organica a aparitiei si dezvoltarii lor. Nu lasau sa se intrevada, cum si-ar fi dorit Toma, un plan divin. Contineau, in schimb, o serie de inutilitati si expuneri excesiv de lungi. Prin ceea ce a rezultat, Summa este in primul rand o expunere sistematica, concisa si globala a tuturor problemelor teologice, in acord cu nivelul de intelegere al studentilor vremii.
Toma reuseste, spre deosebire de oricare alt ganditor al generatiei sale, sa absoarba si sa puna alaturi, intr-o expunere enciclopedica, toate intrebarile si raspunsurile care puteau fi luate in seama la vremea sa. Ceea ce obtine este nu numai un grad mare de sinteza dar mai ales un nivel de completitudine niciodata atins de la Aristotel.
Planul lucrarii se prezinta sub forma unor probleme sau intrebari, sistematizate dupa criteriile mentionate, avand urmatoarea structura: Prima pars contine 119 probleme si expune doctrina sacra sau studiul despre Dumnezeu ca principiu al fiintei, precum si ierarhia divina si doctrina creatiei. Secunda pars (303 probleme) trateaza omul in relatia sa cu Dumnezeu si se ocupa de scopul omului, actiunile umane, pasiuni si obiceiuri, vicii si pacate, legislatie si gratia divina. O a doua diviziune a partii secunde trece la probleme cum ar fi credinta, speranta, prudenta, temperanta, minunile.
In fine, Tertia pars (90 probleme, plus un supliment de alte 99) trateaza despre intrupare, despre viata lui Hristos, sacramente, botez, Euharistie, penitenta, casnicie.
Ontologia lui Toma. Fiinta, esenta, existenta
Ontologia tomista are la baza un aristotelism consecvent si este intemeiata pe o ierarhie stricta a fiintelor. Preocupat inca din tinerete de problema clarificarii unui vocabular ontologic fundamental, Toma se implica in marea disputa privind interpretarea textelor aristotelice, situandu-se, in acest sens, pe traiectoria deschisa de maestrul sau Albertus Magnus.
Problema unei interpretari corecte a aristotelismului era una cardinala: impreuna cu comentariile arabe, aristotelismul era inacceptabil din punct de vedere teologic; pe de alta parte, eliminarea brutala a acestor comentarii si a tezelor lor era imposibila, celebrele condamnari dovedindu-se nu o data ineficiente. Nu-i ramanea lui Toma decat angajarea intr-o confruntare directa cu averroistii in scopul obtinerii unei intelegeri echilibrate a textelor si conceptelor.
Lucrarea De ente et essentia este cea de a doua lucrare scrisa de Toma din Aquino (dupa Despre principiile naturii), in jurul varstei de treizeci de ani, atunci cand scolarii parizieni intampinau dificultati semnificative in intelegerea vocabularului vehiculat de catre magistrii vremii. Termeni ca esse, ens, essentia, materia, forma, intellectus, individuum, s.a., constituiau elementele centrale ale unui – aproape – manierism discursiv al epocii.
Toma isi propune sa explice termenii de ens (pl. entia, fiindul sau fiinta concreta, fiintarea determinata in multiplu, cea de-aici) si essentia (esenta), considerati primordiali in ordinea conceperii lor de catre intelect.
Este o precizare semnificativa, deoarece ea atrage atentia asupra unei distinctii de factura aristotelica, cea intre „in ordinea naturii" si „in ordinea cunoasterii". Ontologia lui Toma este, aici, una in ordinea cunoasterii, de unde necesitatea stabilirii unei succesiuni didactice a expunerii. Miza parcurgerii unei ontologii este intelegerea temeiului, a fundamentului fiintei. Daca ordinea platonician-augustiniana predilecta era una descendenta, incepand de la temei, ordinea aristotelica incepe in mod consecvent cu intemeiatul. Toma va incepe de la fiind.
Substantele compuse: forma si materia
Substantele compuse sunt „mai usor" de cunoscut si de aceea metoda potrivita incepe cu ele. Caracterul lor compus se datoreaza prezentei unui factor multiplicator, cum ar fi materia. In cazul substantelor sensibile, materia reprezinta principiul de individualizare fata de specie, astfel incat specia „om", de exemplu, cuprinde o multitudine de indivizi umani care au aceeasi esenta dar sunt numeric mai multi datorita materiei, care particularizeaza prin accidente.
S-ar putea spune, in acest sens, ca nu exista doi indivizi identici, desi esenta lor este comuna. Dar daca lucrurile ar sta asa, atunci fie ar fi imposibila obtinerea definitiei (caci materia si determinatiile accidentale nu ar „spune" nimic despre esenta, facand imposibila cunoasterea ascendenta), fie identitatea individului ar consta numai in accidentele sale, ceea ce ar face imposibila justificarea sa ontologica si, din punct de vedere crestin, ar pune in criza problema responsabilitatii individuale.
Sursa:Wikipedia
Dupa noua ani de studii elementare si-a intrerupt educatia atunci cand manastirea a fost ocupata de trupe in cursul unui conflict dintre papa si imparatul romano-german. A fost trimis la Universitatea din Napoli; acolo a studiat cele sapte arte liberale ale gramaticii, logicii, retoricii, aritmeticii, geometriei, muzicii si astronomiei.
Isi incepe educatia in filosofie odata cu studiul "artelor" logicii si astronomiei: citeste tratatele logice ale lui Aristotel si comentariile invatatilor ulteriori si este familiarizat cu lucrarile stiintifice si cosmologice ale lui Aristotel de catre un profesor numit Peter din Irlanda.
In 1244 Toma devine calugar dominican, spre marea suparare a familiei, care astepta cu nerabdare ca el sa ajunga monah si abate benedictin. Tatal lui Toma murise, insa restul familiei si-a manifestat atat de limpede supararea, incat dominicanii au decis sa-l trimita la Paris, pentru mai multa siguranta. Pe drumul intr-acolo, este rapit de fratii sai mai mari si inchis mai mult de un an in castelul de la Roccasecca. Cata vreme a fost inchis, Toma a scris doua mici tratate de logica formala: un manual de greseli care pot aparea in exemplele de rationamente standard si un fragment asupra propozitiilor modale.
La catva timp dupa ce a fost eliberat din celula sa, Toma a plecat la scoala dominicana de la Koln, unde a studiat din 1248 pana in 1252 cu Albertus Magnus. Sub influenta lui, Toma a invatat sa aprecieze geniul enciclopedic al lui Aristotel, ale carui lucrari complete devenisera abia cu putin timp inainte disponibile in traducere latina.
Era un elev tacut si meditativ, avea o constitutie masiva, era lent in miscari si imperturbabil de calm; colegii il tachinau spunandu-i "Bou Taciturn" insa erau plini de admiratie pentru notitele lui. Acest bou taciturn va umple intreaga lume cu mugetul sau a spus Albertus.
In 1274 a fost convocat sa participe la o intrunire, solicitata de papa Grigore al X-lea privind reconcilierea bisericilor greaca si latina; desi cu sanatatea subreda a pornit in calatorie, insa o rana capatata accidental la cap l-a fortat sa se opreasca la castelul nepoatei sale, aproape de Fossanova. Dupa cateva saptamani a fost transportat la o manastire cisterciana din vecinatate, unde a murit la 7 martie 1274.
Procesul canonizarii lui Toma a fost inceput de Papa Ioan al XXII-lea in 1316 si a fost sanctificat la data de 21 iulie 1323.
Filosofia lui Toma din Aquino - Summa Theologiae
Summa theologiae (Summa teologica) este rodul unor preocupari constante ale lui Toma de a da expresie unei cerinte pedagogice fundamentale: prezentarea organica si sistematica a cunostintelor. Formele de predare universitara existente, constand in explicarea textelor si intrebarile disputate, nu ofereau o perceptie sinoptica si riguroasa asupra problemelor si mai ales nu evidentiau dimensiunea organica a aparitiei si dezvoltarii lor. Nu lasau sa se intrevada, cum si-ar fi dorit Toma, un plan divin. Contineau, in schimb, o serie de inutilitati si expuneri excesiv de lungi. Prin ceea ce a rezultat, Summa este in primul rand o expunere sistematica, concisa si globala a tuturor problemelor teologice, in acord cu nivelul de intelegere al studentilor vremii.
Toma reuseste, spre deosebire de oricare alt ganditor al generatiei sale, sa absoarba si sa puna alaturi, intr-o expunere enciclopedica, toate intrebarile si raspunsurile care puteau fi luate in seama la vremea sa. Ceea ce obtine este nu numai un grad mare de sinteza dar mai ales un nivel de completitudine niciodata atins de la Aristotel.
Planul lucrarii se prezinta sub forma unor probleme sau intrebari, sistematizate dupa criteriile mentionate, avand urmatoarea structura: Prima pars contine 119 probleme si expune doctrina sacra sau studiul despre Dumnezeu ca principiu al fiintei, precum si ierarhia divina si doctrina creatiei. Secunda pars (303 probleme) trateaza omul in relatia sa cu Dumnezeu si se ocupa de scopul omului, actiunile umane, pasiuni si obiceiuri, vicii si pacate, legislatie si gratia divina. O a doua diviziune a partii secunde trece la probleme cum ar fi credinta, speranta, prudenta, temperanta, minunile.
In fine, Tertia pars (90 probleme, plus un supliment de alte 99) trateaza despre intrupare, despre viata lui Hristos, sacramente, botez, Euharistie, penitenta, casnicie.
Ontologia lui Toma. Fiinta, esenta, existenta
Ontologia tomista are la baza un aristotelism consecvent si este intemeiata pe o ierarhie stricta a fiintelor. Preocupat inca din tinerete de problema clarificarii unui vocabular ontologic fundamental, Toma se implica in marea disputa privind interpretarea textelor aristotelice, situandu-se, in acest sens, pe traiectoria deschisa de maestrul sau Albertus Magnus.
Problema unei interpretari corecte a aristotelismului era una cardinala: impreuna cu comentariile arabe, aristotelismul era inacceptabil din punct de vedere teologic; pe de alta parte, eliminarea brutala a acestor comentarii si a tezelor lor era imposibila, celebrele condamnari dovedindu-se nu o data ineficiente. Nu-i ramanea lui Toma decat angajarea intr-o confruntare directa cu averroistii in scopul obtinerii unei intelegeri echilibrate a textelor si conceptelor.
Lucrarea De ente et essentia este cea de a doua lucrare scrisa de Toma din Aquino (dupa Despre principiile naturii), in jurul varstei de treizeci de ani, atunci cand scolarii parizieni intampinau dificultati semnificative in intelegerea vocabularului vehiculat de catre magistrii vremii. Termeni ca esse, ens, essentia, materia, forma, intellectus, individuum, s.a., constituiau elementele centrale ale unui – aproape – manierism discursiv al epocii.
Toma isi propune sa explice termenii de ens (pl. entia, fiindul sau fiinta concreta, fiintarea determinata in multiplu, cea de-aici) si essentia (esenta), considerati primordiali in ordinea conceperii lor de catre intelect.
Este o precizare semnificativa, deoarece ea atrage atentia asupra unei distinctii de factura aristotelica, cea intre „in ordinea naturii" si „in ordinea cunoasterii". Ontologia lui Toma este, aici, una in ordinea cunoasterii, de unde necesitatea stabilirii unei succesiuni didactice a expunerii. Miza parcurgerii unei ontologii este intelegerea temeiului, a fundamentului fiintei. Daca ordinea platonician-augustiniana predilecta era una descendenta, incepand de la temei, ordinea aristotelica incepe in mod consecvent cu intemeiatul. Toma va incepe de la fiind.
Substantele compuse: forma si materia
Substantele compuse sunt „mai usor" de cunoscut si de aceea metoda potrivita incepe cu ele. Caracterul lor compus se datoreaza prezentei unui factor multiplicator, cum ar fi materia. In cazul substantelor sensibile, materia reprezinta principiul de individualizare fata de specie, astfel incat specia „om", de exemplu, cuprinde o multitudine de indivizi umani care au aceeasi esenta dar sunt numeric mai multi datorita materiei, care particularizeaza prin accidente.
S-ar putea spune, in acest sens, ca nu exista doi indivizi identici, desi esenta lor este comuna. Dar daca lucrurile ar sta asa, atunci fie ar fi imposibila obtinerea definitiei (caci materia si determinatiile accidentale nu ar „spune" nimic despre esenta, facand imposibila cunoasterea ascendenta), fie identitatea individului ar consta numai in accidentele sale, ceea ce ar face imposibila justificarea sa ontologica si, din punct de vedere crestin, ar pune in criza problema responsabilitatii individuale.
Sursa:Wikipedia
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.