„Mormantul Sfintiei Sale de la Manastirea Prislop, duhul Sfintiei Sale de la Manastirea Sambata-Brancoveanu, ctitoria Sfintiei Sale de la Sinaia, pictura Sfintiei Sale de la biserica din Draganescu, vor vorbi si vorbesc chiar pentru foarte multa vreme, daca nu cumva pentru totdeauna, despre trairea in Hristos, credinta in Hristos, dragostea fata de Hristos, despre adevarul Bisericii Ortodoxe, mormantul Sfintiei Sale si crucea de la mormant fiind dintre cele mai cunoscute si importante in acelasi timp si discrete locuri de pelerinaj, unde vin crestini din toata tara si chiar din alte parti. Vin, se roaga, aprind o lumanare, se inchina si cer mijlocirea prin rugaciunea de foc a Parintelui Arsenie", spunea in 2002, Episcopul Daniil Petrosanu intr-un interviu despre Parintele Arsenie Boca.
Marturii despre parintele Arsenie Boca a publicat editura Agaton din Fagaras, incepand din anul 2004 cu volumul „Marturii din Tara Fagarasului despre Pr. Arsenie Boca", in 2005 a aparut cartea „Noi marturii despre Parintele Boca" si in anul 2008, volumul al treilea, „Alte marturii despre Parintele Boca", pe care ne propunem sa vi-l prezentam succint.
Urmarind firul acestor „marturii" ale oamenilor care au fost apropiati in timpul vietii de Parintele Arsenie Boca, cititorii vor afla despre marile minuni savarsite de Arsenie Boca, vindecari miraculoase atat in timpul vietii lui, cat si dupa aceea, la mormantul Sfintiei Sale. „Totul in jurul lui era o minune", se spune intr-un loc. De asemenea vor lua cunostinta si de note biografice: s-a remarcat de pe bancile liceului pe care l-a absolvit ca sef de promotie, a urmat Academia de Teologie din Sibiu, apoi Institutul de Arte Frumoase din Bucuresti (este renumit ca artist, pictor bisericesc), la Bucuresti a audiat si cursuri de medicina si de mistica crestina. Dintre arte, a iubit si muzica, in anii de studentie a cantat la flaut iar Liturghia cantata de maicile de la Prislop a fost „organizata si armonizata de Parintele Arsenie". Pe tot parcursul vietii sale monahale, Parintele Arsenie Boca a fost prigonit si persecutat de comunisti, urmarit de securitate, arestat si dus la Canal pentru aproape un an. Asa cum reiese din confesiunile cuprinse in aceasta carte, Arsenie Boca era retras din fire, putin comunicativ, avea vorba aspra, de multe ori se ferea de oameni (mai ales din cauza securistilor ce misunau in jurul lui), ca duhovnic si povatuitor era sever, era „harismatic", avea darul vederii inainte, cunostea gandurile oamenilor si faptele deja petrecute dar si cele ce urmau. Avea „o stralucire deosebita a fetei", o privire foarte intensa si patrunzatoare, o ucenica isi aminteste cat de uimita a fost de ochii Parintelui care erau cand albastri precum cerul, cand negri ca mura din padure. Sfatuia pe tot crestinul ce se apropia de el cu intentii bune (erau si informatori care-l cautau imbracati in „blana de oaie", nu-i alunga dar le vorbea cu dublu inteles).
Din spusele Arhim. Vasile Prescure reiese ca Parintele Arsenie Boca s-a invrednicit de vederea unor Persoane Sfinte: a Maicii Domnului, a Sfantului Serafim de Sarov si chiar a Mantuitorului nostru, Domnul Iisus Hristos, care in doua cazuri I s-a aratat „sub chipul unui copil", o data in biserica Manastirii Brancoveanu, cand Parintele Arsenie se afla intre naos si pronaos, iar a doua oara in sfantul altar. Acest Arhimandrit Vasile Prescure dar si Preotul Nicolae Streza ne destainuie ca Sfantul Serafim de Sarov care a trait cu 200 de ani inaintea Parintelui Arsenie, i-a indrumat pasii in viata duhovniceasca: „Fiind la Sfantul Munte Athos, in Grecia, s-a rugat Mantuitorului Hristos si Maicii Domnului sa-i calauzeasca pasii spre un duhovnic cunoscator al tainelor vietii duhovnicesti, care sa-l indrume in viata calugareasca. Dupa rugaciuni staruitoare la Fecioara Maria s-a invrednicit de o vedenie in care Maica Domnului l-a luat de mana, l-a urcat pe un munte inalt, cu o prapastie atat de mare incat cu greu putea cineva sa mearga cu piciorul liber, si l-a incredintat Sfantului Serafim de Sarov (1759-1833), care l-a indrumat in viata monahala."
Cat a fost arestat, celula in care era inchis Parintele Arsenie, dimineata gardienii o gaseau descuiata, asa incat chiar ei au ajuns sa spuna ca nu ei trebuie sa-l pazeasca pe Parintele, ci invers! De asemenea sunt marturii ca la canal, urmarind sa-l umileasca pe Parintele Arsenie Boca, l-au introdus intr-o celula cu delicventi de drept comun. „Rezultatul a fost ca delicventii s-au intors de la faptele lor rele, vazandu-l si ascultandu-l pe parintele, si l-au ocrotit."
Femeile care depun marturii in aceasta carte, crestine de mir, calugarite, preotese, aproape toate vorbesc despre cat de mult a militat Parintele Arsenie impotriva avorturilor. Bolile din familie, necazurile au ca radacina comiterea avorturilor. Femei care aveau un copil sau doi erau chinuite de copii sau de boli / necazuri mari ale copiilor pentru ca n-au dat nastere la toti fiii daruiti de Dumnezeu: „De multe ori Parintele spunea: «Ma, de ce nu-l omori pe fiul cel mare, ca e botezat? De ce sa omori pe unul care nu e increstinat?». Spunea asta pentru ca sa-i sperie pe oameni, sa-i faca constienti de fapta lor." (Preotul Ioan Ciungaru din localitatea Copacel).
Parintele Arsenie sfatuia pe femeile care aveau soti betivi, sa se desparta. „Despre betie Parintele a spus: «Decat sa scoti pe diavol dintr-un betiv, mai usor scoti un suflet din iad.»" (in capitolul „Cu Parintele Arsenie in Gradina Maicii Domnului").
Preoti de mir i-au adresat Parintelui Arsenie Boca intrebarea daca pot sau nu citi Molitvele Sfantului Vasile cel Mare. „Mi-a spus sa nu le citesc, sa-i las, eventual, pe cei de la manastire sa le citeasca, pentru ca diavolul e lasat de Dumnezeu sa stapaneasca pe cineva si daca Dumnezeu vrea sa mantuiasca pe acel om prin chinul diavolului, n-ar trebui noi, ca preoti, sa intervenim acolo." Parintele le dadea si exemple concrete ale unor preoti de mir care si-au atras necazuri pentru ca nu erau suficient de pregatiti pentru citirea acestor rugaciuni atat de puternice.
Dintre lecturi, Parintele recomanda citirea zilnica a Noului Testament si a cartilor „egale" cu Noul Testament. Iar dintre rugaciuni, cel mai adesea a se practica „Rugaciunea mintii si «Tatal nostru» care este rugaciunea cea mai puternica adusa de Domnul Hristos, care cuprinde toate trebuintele noastre."
Pentru folosul cititorilor revistei noastre, incheiem cu un minunat cuvant despre dragoste: „In viata de dincolo oamenii se vor cunoaste dupa dragoste; cei ce s-au iubit dupa Dumnezeu vor fi aproape unii de altii si aproape si de Dumnezeu." (din acelasi capitol „Scrisori si indrumari de la Parintele Arsenie")
Fie ca in viata de dincolo, sa ne vedem si noi, si sa ne cunoastem dupa spusele Parintelui Arsenie, dupa dragoste! Amin!