Din aceeasi categorie
|
Identitatea Aromanilor - partea a II-a 1.276 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Aromanii - Voi armani macidoneani - versuri Pindu 1.372 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O zi din viata aromanilor 1.330 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Aromanii - IIstorie Camuflata 978 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Vorbitori de aromana din Albania 1.328 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Ion Caramitru, despre aromani 1.227 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Mari Aromani - documentar de Eugen Matzota 1.121 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Vorbitori de aromana din Macedonia 1.287 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
|
Marele rege Burebista 1.545 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Aromanii din Franta 1.049 vizite - 0 comentarii adaugat de turcu |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Identitatea Aromanilor Episod 2/2
| Adaugat de turcu | 04.01.2014 |  Adauga
la favorite |
1.238 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSerial documentar "Aromanii", realizator Maria Cica, episodul 1- Albania, prima parte
In Albania
Cea mai mare parte a aromanilor din Albania, care numara in jur de 80 000 (dupa unele surse numarul lor ar fi de peste 300 000 de persoane) de persoane, se denumesc ei insisi ramani, astfel incat clasificarea lor simplu ca aromani este problematica.
Ei apartin ramurii farserotilor si sunt concentrati in zona muntoasa din sud-vestul Albaniei in jurul orasului Corcea sau Korita. O alta parte a aromanilor a fost sedentarizata in zona de campie din jurul oraselor Fier ajungand pana pe malul marii Adriatice la Vlora sau Avlona. In anumite cazuri, sate speciale s-au alocat pentru acestia de catre statul albanez cum ar fi asezarea denumita Anton Poci.
Cea mai cunoscuta asezare istorica aromana este localitatea Moscopole din sud-estul Albaniei. Aromanii din Albania nu sunt recunoscuti de catre autoritatile albaneze ca minoritate nationala, dar in schimb sunt recunoscuti sub denumirea generica si impusa de „Vlahi".
Din acesti ramani, multi barbati practicau inca in anii 1950-60 transhumanta, fara sa aiba domiciliu fix, asa cum i-a surprins etnologul clujean Petru Neiescu intr-una din vizitele sale pe teren. Se pare ca acestia nu sunt farseroti propriu-zisi, ci saracaciani care au reusit sa scape de procesul de grecizare stabilindu-se in decursul diferitelor perioade istorice in spatiul albanez.
Vechea politica de sprijinire de catre Bucuresti a institutiilor de invatamant si stabilimentelor bisericesti pentru ramanii aromani pare sa se reinnoade si mai recent Atena se confrunta cu concurenta din partea Romaniei. In Albania, pe langa sustinerea scolii si gradinitei de la Divjaka, unde invata romana si aromana [21] peste 60 de copii, s-au alocat peste 2 miliarde de lei pentru Biserica ortodoxa aromana "Schimbarea la Fata" din Corcea, patronata de Patriarhia romana unde activeaza preotul-paroh aroman farserot Dumitrache Veriga .
Cel mai vestit si apreciat fotograf profesionist contemporan din Albania, Aurel Duka, este aroman. Fatos Nano, alt aroman, a fost prim-ministru din partea Partidului Socialist in perioada 1991-2005.
In Albania
Cea mai mare parte a aromanilor din Albania, care numara in jur de 80 000 (dupa unele surse numarul lor ar fi de peste 300 000 de persoane) de persoane, se denumesc ei insisi ramani, astfel incat clasificarea lor simplu ca aromani este problematica.
Ei apartin ramurii farserotilor si sunt concentrati in zona muntoasa din sud-vestul Albaniei in jurul orasului Corcea sau Korita. O alta parte a aromanilor a fost sedentarizata in zona de campie din jurul oraselor Fier ajungand pana pe malul marii Adriatice la Vlora sau Avlona. In anumite cazuri, sate speciale s-au alocat pentru acestia de catre statul albanez cum ar fi asezarea denumita Anton Poci.
Cea mai cunoscuta asezare istorica aromana este localitatea Moscopole din sud-estul Albaniei. Aromanii din Albania nu sunt recunoscuti de catre autoritatile albaneze ca minoritate nationala, dar in schimb sunt recunoscuti sub denumirea generica si impusa de „Vlahi".
Din acesti ramani, multi barbati practicau inca in anii 1950-60 transhumanta, fara sa aiba domiciliu fix, asa cum i-a surprins etnologul clujean Petru Neiescu intr-una din vizitele sale pe teren. Se pare ca acestia nu sunt farseroti propriu-zisi, ci saracaciani care au reusit sa scape de procesul de grecizare stabilindu-se in decursul diferitelor perioade istorice in spatiul albanez.
Vechea politica de sprijinire de catre Bucuresti a institutiilor de invatamant si stabilimentelor bisericesti pentru ramanii aromani pare sa se reinnoade si mai recent Atena se confrunta cu concurenta din partea Romaniei. In Albania, pe langa sustinerea scolii si gradinitei de la Divjaka, unde invata romana si aromana [21] peste 60 de copii, s-au alocat peste 2 miliarde de lei pentru Biserica ortodoxa aromana "Schimbarea la Fata" din Corcea, patronata de Patriarhia romana unde activeaza preotul-paroh aroman farserot Dumitrache Veriga .
Cel mai vestit si apreciat fotograf profesionist contemporan din Albania, Aurel Duka, este aroman. Fatos Nano, alt aroman, a fost prim-ministru din partea Partidului Socialist in perioada 1991-2005.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.