AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
Sandro Botticelli (Alessandro di Mariano Filipepi) (1445-17 mai 1510) este al patrulea fiu al sotilor Mariano si Esmeralda Filipepi.
Familie care locuia la Ognissanti o parte a Florentei de pe malul raului Arno, un cartier locuit in special de mestesugari. Mariano Filipepi este tabacar, porecla celui mai mare dintre fratii Filipepi este "Botticello" ("butoias"), de aici numele de mai tarziu al pictorului.
Trasaturile caracteristice ale operei sale sunt sensibilitate, gingasie, dinamism. Sandro Botticelli este unul din cei mai mari pictori ai Renasterii italiene, dar, paradoxal, pictorul cel mai putin tipic pentru aceasta.
Pentru maestrul florentin, conteaza mai putin rigoarea principiilor perspectivei stiintifice sau ale anatomiei, esentiala fiind redarea sentimentelor profunde, explorarea interioara a fiintei umane.
Frumusetea si gratia figurilor create de el, precizia liniilor si redarea miscarii fac din lucrarile sale o opera ce simbolizeaza pictura epocii.
Operele sale, inspirate de teoriile neoplatonice ale lui Marsilio Ficino, animator al "Academiei Florentine", atesta sensibilitatea deosebita si bogata viata launtrica a artistului.
Unul dintre fratii sai, Antonio, era aurar si gravor, iar tanarul Sandro isi insuseste primele cunostinte de desen sub influenta acestuia. Asa cum scrie Giorgio Vasari, intre aurari si pictori legaturile erau stranse, in ciuda cresterii rapide a popularitatii sale ca pictor, Sandro Botticelli a ramas mereu puternic legat de mestesugari.
In 1464, Botticelli este primit in atelierul maestrului Fra Filippo Lippi si lucreaza ca ucenic la pictarea frescelor catedralei de la Prato. Cand Lippi pleaca la Spoleto, Botticelli este gazduit la resedinta din Via Nuova a bogatei familii Vespucci - apropiata de familia Medici - unde va lucra pana la sfarsitul vietii. Prin anii 1467-1468 frecventeaza atelierul pictorului si sculptorului florentin Andrea del Verrocchio. Este perioada cand executa primele sale lucrari independente.
Avea abia 25 de ani cand, in 1470, deschide propriul sau atelier. Curand ii devine elev Filippino Lippi, fiul lui Filippo.. In acelasi an, Consiliul Comercial al orasului ii comanda un tablou, in care infatiseaza alegoria fortei. Dupa doi ani, numele sau figureaza deja in registrul asociatiei Sfantul Luca, care reuneste pictorii din Florenta.
Artistul primeste tot mai multe comenzi. Tanar cu medalie (1474) este unul din cele mai cunoscute portrete ale lui Botticelli. Nu stim cine este acest barbat, disputa istoricilor de arta nu a fost transata pana in zilele noastre, parerea cea mai acceptata este ca ar fi vorba de gravorul de medalioane Antonio Filipepi, fratele pictorului. In acelasi an termina la Pisa frescele incepute la Campo Santo de catre Benozzo Gozzoli. Ca proba, a pictat in Capella dell'Incoronata a catedralei din Pisa fresca Inaltarea la cer, care s-a distrus in 1586. Un an mai tarziu decoreaza capela bisericii Santa Maria Novella din Florenta. Aici executa prima versiune a Adoratiei Magilor, tema ce revine de mai multe ori in creatia sa. Figurile din aceasta compozitie reprezinta cunoscute personalitati ale epocii, in special membri ai familiei Medici. Dupa 1478, legaturile artistului cu aceasta familie devin tot mai stranse. Gratie Medicilor, Botticelli patrunde in cercurile intelectuale ale epocii, el este un om cult, citeste lucrarea lui Leone Battista Alberti "Della Pittura" ("Despre pictura"), in care sunt redate preocuparile pentru surprinderea miscarii raspandite in Italia de Nord la inceputul secolului al XV-lea. Pasionat cititor al lui Dante Alighieri, executa ilustratii la multe canturi din Divina Comedie dar chiar si portretul acestuia.
In 1481 Botticelli conduce executarea unei fresce la Capela Sixtina ulterior paraseste Roma si se reintoarce la Florenta unde si moare in 17 Mai