Din aceeasi categorie
|
Oradea (1919 - 2010) 759 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Neamt 1.605 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
Viata in cetatea Vaticanului ep 1 344 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Alba Iulia-part II 1.086 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cetatea Alba Carolina 1.472 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Alba Iulia - Cetatea Carolina 1.301 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Capidava. Documentar istoric 84 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
20 de locuri pierdute descoperite in munti 134 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Judetul Bihor 1.006 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Recveim pentru o etnie disparuta 781 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Cetatea Oradea
| Adaugat de Cozana | 22.10.2013 |  Adauga
la favorite |
882 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteFortificatie (castrum), cu val de pamant si palisada, ziduri de piatra pe anumite portiuni si turnuri din lemn la poarta si la colturile incintei.
Cetatea Oradea reprezinta un monument arhitectonic din Romania, una dintre putinele cetati utilizate si in prezent. Se spune despre cetate ca nu putea fi cucerita din cauza vastelor retele subterane de legaturi cu exteriorul[necesita citare]. Santul cu apa al cetatii era umplut in caz de asediu cu apa termala (prin aductiuni) din raul Peta. In prezent, in incinta cetatii fiinteaza Facultatea de Arte Vizuale a Universitatii din Oradea
Mentionand functiunea de avanpost al Transilvaniei, calatorul turc plaseaza cetatea la o lovitura de tun de malul Crisului, la campie, avand forma unui pentagon, „cladire solida si pompoasa". Santul cetatii avea o latime de 120 de picioare si „afunzime" ca o mare, fiind umplut cu apa de Cris. Circumferinta cetatii avea 2 500 de pasi. Existau cinci bastioane prevazute cu tunuri, care erau acoperite cu „paturi" de culoare rosie. Nu se putea comunica intre bastioane ca in cazul altor cetati. Fiecare bastion avea o poarta proprie, capitan si santinele. Avand forma unui triunghi, bastioanele aveau cupole din piatra, folosite ca puncte de observare. Zidul cetatii avea 40 de „rifi" inaltime (circa 10 metri) si 10 latime (circa 2,50 metri), fiind construit din piatra solida, pe care s-a „aruncat" un val de pamant in forma unui damb. Incepand de la bastionul de est, de jur imprejur, zidul cetatii era incins cu un brau din piatra cioplita. La poarta se afla un orologiu. In cetate erau 10 pravalii, 150 de case mai mici din piatra, o camera pentru soldati, trei mori si o temnita „afundata ca un iad". Palatul princiar masura 1 500 de pasi in perimetru avand cinci turnuri dintre care doua lucrate din „ceramica rosie". Trei turnuri slujeau drept magazii pentru munitie, aici locuind aga ienicerilor. Palatul avea patru porti din care numai una era folosita. Biserica din interior a fost transformata in geamie. Sub administratia turceasca, atat cetatea, cat si orasul au fost reconstruite. Un amanunt interesant este faptul ca turcii au rebotezat bastioanele cetatii: Cingene tabyasi (bastionul Tiganilor = actualul bastion Ciunt), Koperdan tabyasi (bastionul Auriu), Yuram tabyasi (bastionul Craisor), Kukuk tabyasi (bastionul Bethlen) si Aga tabyasi (bastionul Rosu).
Cetatea Oradea reprezinta un monument arhitectonic din Romania, una dintre putinele cetati utilizate si in prezent. Se spune despre cetate ca nu putea fi cucerita din cauza vastelor retele subterane de legaturi cu exteriorul[necesita citare]. Santul cu apa al cetatii era umplut in caz de asediu cu apa termala (prin aductiuni) din raul Peta. In prezent, in incinta cetatii fiinteaza Facultatea de Arte Vizuale a Universitatii din Oradea
Mentionand functiunea de avanpost al Transilvaniei, calatorul turc plaseaza cetatea la o lovitura de tun de malul Crisului, la campie, avand forma unui pentagon, „cladire solida si pompoasa". Santul cetatii avea o latime de 120 de picioare si „afunzime" ca o mare, fiind umplut cu apa de Cris. Circumferinta cetatii avea 2 500 de pasi. Existau cinci bastioane prevazute cu tunuri, care erau acoperite cu „paturi" de culoare rosie. Nu se putea comunica intre bastioane ca in cazul altor cetati. Fiecare bastion avea o poarta proprie, capitan si santinele. Avand forma unui triunghi, bastioanele aveau cupole din piatra, folosite ca puncte de observare. Zidul cetatii avea 40 de „rifi" inaltime (circa 10 metri) si 10 latime (circa 2,50 metri), fiind construit din piatra solida, pe care s-a „aruncat" un val de pamant in forma unui damb. Incepand de la bastionul de est, de jur imprejur, zidul cetatii era incins cu un brau din piatra cioplita. La poarta se afla un orologiu. In cetate erau 10 pravalii, 150 de case mai mici din piatra, o camera pentru soldati, trei mori si o temnita „afundata ca un iad". Palatul princiar masura 1 500 de pasi in perimetru avand cinci turnuri dintre care doua lucrate din „ceramica rosie". Trei turnuri slujeau drept magazii pentru munitie, aici locuind aga ienicerilor. Palatul avea patru porti din care numai una era folosita. Biserica din interior a fost transformata in geamie. Sub administratia turceasca, atat cetatea, cat si orasul au fost reconstruite. Un amanunt interesant este faptul ca turcii au rebotezat bastioanele cetatii: Cingene tabyasi (bastionul Tiganilor = actualul bastion Ciunt), Koperdan tabyasi (bastionul Auriu), Yuram tabyasi (bastionul Craisor), Kukuk tabyasi (bastionul Bethlen) si Aga tabyasi (bastionul Rosu).
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.