Adormirea Maicii - Mitropolitului Bartolomeu Anania
Ne aflam in ultima luna a anului bisericesc, iar in cea de-a cinsprezecea zi crestinii sarbatoresc marele praznic al Adormirii Maicii Domnului. Atat credinciosii ortodocsi, cat si cei romano-catolici praznuiesc la 15 august moartea si asezarea in mormant a Sfintei Fecioare Maria dar si inaltarea Preacuratei la Cer.
“Cand a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca sa ia pe Maica Sa la Sine, atunci, cu trei zile mai inainte, a facut-o sa cunoasca, prin mijlocirea ingerului, mutarea sa cea de pe pamant. Caci Arhanghelul Gavriil, venind la dansa, a zis: «Acestea zice Fiul tau: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare». Nascatoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare, si cu dorul ce avea ca sa se mute la Fiul sau, s-a suit degrab in Muntele Maslinilor ca sa se roage, caci avea obicei de se suia adesea acolo de se ruga. Si s-a intamplat atunci un lucru minunat. Cand s-a suit acolo Nascatoarea de Dumnezeu, atunci, de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, si au dat cinstea si inchinaciunea ce se cadea catre Stapana, ca si cum ar fi fost niste slugi insufletite. Dupa rugaciune s-a intors acasa, si indata s-a cutremurat casa cu totul, iar ea, aprinzand multe lumanari si multumind Lui Dumnezeu si chemand rudeniile si vecinii, si-a grijit toata casa, si-a gatit patul si toate cele ce se cadea de ingroparea ei. Si a spus cele ce i-a zis ingerul, despre a sa mutare la cer. Iar spre incredintarea celor zise, a aratat si darul ce i se daduse: o stalpare de finic", aflam din volumul “Vietile sfintilor de peste tot anul".
La auzul acestei vesti, femeile chemate s-au tanguit insa “Preacurata le-a adeverit, ca mutandu-se la ceruri, nu numai pe dansele, ci si pe toata lumea o va cerceta si o va umbri."
Deodata un tunet a rasunat iar pe cer s-au ivit nenumarati nori care i-au adus, de la marginile lumii, pe toti ucenicii lui Hristos la casa Maicii lui Dumnezeu carora le-a spus: “Prietenii mei si ucenicii Fiului si Dumnezeului meu, nu faceti bucuria mea plangere, ci-mi ingrijiti trupul, precum eu il voi inchipui pe pat". “Cand s-au savarsit cuvintele acestea ne spune Sinaxarul iata a sosit si minunatul Pavel, vasul cel ales, care, cazand la picioarele Maicii lui Dumnezeu, s-a inchinat si deschizandu-si gura a laudat-o cu multe cuvinte, zicand: «Bucura-te Maica Vietii, implinirea si incheierea propovaduirii mele; ca macar pe Hristos, Fiul tau, trupeste pe pamant nu L-am vazut, insa pe tine vazandu-te, mi se parea ca pe Dansul Il vad»“. Dupa aceasta, luand Fecioara iertaciune cu toti, s-a culcat pe pat, a facut rugaciune pentru intarirea lumii si pasnica ei petrecere si si-a dat sufletul in mainile Fiului si Dumnezeului sau. “Si indata ochii orbilor s-au luminat si auzul surzilor s-a deschis, ologii s-au indreptat si tot felul de patima si de boala lesne se tamaduia. Dupa aceea a inceput Petru cantarea cea de iesire si ceilalti Apostoli; unii au ridicat patul, altii mergeau inainte cu faclii si cu cantari, petrecand spre mormant trupul cel primitor de Dumnezeu. Atunci s-au auzit si ingerii cantand si vazduhul era plin de glasurile cetelor celor mai presus de firea omeneasca."
Mai-marii iudeilor i-au instigat pe cativa din popor sa darame patul pe care se afla cinstitul trup al Sfintei Fecioare Maria insa dreptatea lui Dumnezeu i-a pedepsit pe cei care au indraznit sa se apropie cu ganduri necurate. Cu totii au orbit, iar celui care se prinsese cu mainile de pat un inger i-a taiat amandoua mainile, ce au ramas lipite de pat. “Iar acela, crezand din tot sufletul, a aflat tamaduire, si s-a facut sanatos ca si mai-nainte. In acelasi chip si cei ce orbisera, crezand si punand asupra lor o parte din poala patului, au dobandit vindecare" (“Vietile sfintilor de peste tot anul").
Sfintii Apostoli au asezat trupul Maicii Domnului in mormant, priveghind trei zile si auzind neincetat glasuri ingeresti. Prin pronia divina, Sfantul Apostol Toma nu a fost prezent la inmormantare, si a sosit dupa trei zile, cerand sa se deschida mormantul Maicii Domnului pentru i se inchina. Mormantul era insa gol. Doar giulgiul ramasese mangaiere Apostolilor si tuturor credinciosilor.