Porumbelul si porumbita pot fi dati ca exemplu pentru cel mai durabil si mai solid cuplu de fiinte de pe pamant. Nu se cearta ca noi, oamenii, nu se cicalesc, nu au orgolii si doar moartea ii poate desparti.
Perechile se formeaza cel putin ciudat, construirea unui cuib incepand prin acceptarea unei prime ramurele din partea masculului, adusa de acesta si apoi plasata de catre femela sub ea. Femela poate depune unul sau doua oua, din care, in circa 18 zile, ies puii.
Mai intai, acestia sunt hraniti cu o secretie speciala produsa in gusa ambilor parinti. Pe masura ce acestia cresc, sunt hraniti cu o cantitate din ce in ce mai mare de hrana, mai ales omizi, apoi cam la o luna de la eclozionare, parasesc cuibul. In sase luni, sunt deja maturi, putandu-se reproduce.
Specific pentru aceste pasari este ca au o inteligenta uimitoare fiind de multe ori parte a unor studii stiintifice importante. Perechile dureaza pe tot parcursul vietii si vor produce mai multe randuri de pui intr-un an, incepand de primavara si pana toamna.
In ceea ce priveste porumbeii crescuti in captivitate, adapostirea se face in custi bine ventilate, dar protejate de pradatori cum ar fi pisicile sau pasarile rapitoare.
Hranirea se face cu seminte, fructe sau mixuri deja preparate de experti sau hrana paletata industrializata. Apa trebuie sa fie mereu la dispozitie si sa fie curata.
Fac cu randul la clocirea oualor
In mod natural, parintii vor construi impreuna, din timp, un cuib rezistent, din resturi de ramuri, frunze si betisoare. Cei doi parinti alterneaza in clocirea oualor pentru a se putea hrani, clocitul de noapte fiind exclusiv realizat de catre femela. Tot impreuna isi hranesc si isi supravegheaza puii