Din aceeasi categorie
|
Nocturne cu Vladimir Gaitan 538 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Stefan Sileanu 941 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Un print roman a fost administrator al insulei Samos 118 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fanus Neagu 1.432 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muzeul Taranului Roman 661 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
George GEORGESCU 931 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Alexandru Vlahuta 909 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Imparatii Traco Geto Daci ai Imperiului Roman. Ep.1 - 321 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Carol Davila, un francez pe meleagurile Valahiei 915 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Adevarul despre cucerirea si colonizarea Daciei ep 2 376 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Ateneul Roman Bucuresti
| Adaugat de Cozana | 06.08.2013 |  Adauga
la favorite |
1.176 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAteneul Roman este o sala de concerte din Bucuresti, situata pe Calea Victoriei, in Piata George Enescu (in partea nordica a Pietei Palatului). Cladirea, care este realizata intr-o combinatie de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construita intre 1886 si 1888, dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron. In prezent, adaposteste si sediul Filarmonicii „George Enescu".
Ateneul Roman a fost ridicat in Gradina Episcopiei, teren ce apartinea familiei Vacarestilor. Multi contemporani au criticat amplasamentul ... caci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul orasului si foarte greu de ajuns, mai cu seama iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare neaparat ales acest loc "la marginea orasului"? In 1886 a inceput constructia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscriptie publica, la indemnul Dati un leu pentru Ateneu.
La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opera Garnier din Paris, planurile cladirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, in asa fel incat sa se poata folosi fundatia deja turnata a manejului inceput de „Societatea Equestra Romana". Cladirea a fost inaugurata la 14 februarie 1888 [1].
Fatada este un peristil cu latimea de 48 m. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri inaltime, fiind identice in dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub peristil se afla cinci medalioane in mozaic care ii reprezinta pe cinci mari domnitori ai tarii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al Romaniei, Vasile Lupu si Matei Basarab. Inaltimea totala a cladirii pana in varful cupolei este de 41 m.
In interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, si o inaltime de 16 m, are 600 de locuri la partere si 52 de loji (in total aproximativ 794 de locuri).
In 1935, la initiativa lui George Enescu, au fost stranse fonduri pentru constructia orgii de concert, amplasata in fundalul scenei.
Ateneul a fost consolidat, restaurat si modernizat in perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniste, Raluca Nicoara si Gabriela Mindu impreuna cu inginerii Dragos Badea si Silvia Caraman. A fost redeschis in 2005, cu ocazia editiei a XVII-a a Festivalului International George Enescu.
In conferinta tinuta la 14/26 februarie 1888, Alexandru Odobescu declara: „N-ar fi o adevarata minune a artei picturale feeria de scene din istoria nationala cu care dorim a vedea acoperita friza ce inconjoara sala circulara a viitorului nostru ateneu?"[2]
Cativa ani dupa aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: „Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei romanilor".[2]
In anul 1901, pictorul Stefan Popescu a prezentat prima oferta pentru infaptuirea acestei opere de arta. Oferta i-a fost refuzata deoarece suma necesara, cel putin 80.000 de lei a parut enorma.[2]
In 1933, dupa 32 de ani, a inceput ornamentarea frizei, acceptandu-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu (1872-1954) din Pitesti. Fresca, inceputa in 1933 si inaugurata in seara zilei de 26 mai 1939, lata de 3 metri si lunga de 70 de metri, se intinde deasupra lojilor, de jur imprejurul tamburului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena.[3] Este alcatuita din 25 de scene reprezentative din istoria Romaniei:
1.Imparatul Traian intra in Dacia
2.Legionarii romani colonizeaza Dacia
3.Formarea poporului daco-roman
4.Straja romana
5.Invazia barbarilor
6.Inceputurile poporului roman
7.Statornicirea
8.Descalecarea
9.Statul militar
10.Statul administrativ — impartirea dregatoriilor
11.Cruciada romineasca
12.Stefan cel Mare
13.Epoca de pace si credinta
14.Mihai Viteazul
15.Inceputurile culturii romanesti
16.Horia, Closca si Crisan
17.1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
18.Anul 1848 in Transilvania
19.Anul 1848 in Principate
20.Al.I. Cuza
21.Anul 1859 — Unirea Principatelor
22.Carol I — Razboiul de Independenta
23.Razboiul intregirii nationale 1916-1918
In timpul regimului comunist din Romania, fresca de la Ateneu, pictata de Costin Petrescu, a fost acoperita cu catifea rosie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei in istoria Romaniei[4]. A stat ascunsa privirilor aproape doua decenii (1948-1966
Tot Costin Petrescu a realizat si mozaicurile exterioare de la Ateneul Roman din Bucuresti
Altadata, in Ateneul Roman se afla si Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu National de Arta al Romaniei.
In perioada antebelica, aleile Gradinii Ateneului erau impodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultura sau artisti romani. Din pacate, acestea nu s-au pastrat, pentru ca au fost distruse in anii regimului comunist: Mihai Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Kogalniceanu (de W. C. Hegel), P.S. Aurelian (de W. C. Hegel), Ion Ghica (Iordanescu), Traian Demetrescu (de Filip Marin), Dumitru Georgescu-Kiriac (de Oscar Han), Ienachita Vacarescu (de W. C. Hegel), Constantin Esarcu (de W. C. Hegel), Gavriil Musicescu (de Milita Petrascu), C. A. Rosetti (de I. Georgescu), Vasile Urechea-Alexandrescu (de W. C. Hegel), generalul Ioan Emanoil Florescu (de I. Georgescu), Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem Theodorescu (de Carol Storck), C. I. Stancescu (de W. C. Hegel) si Theodor Serbanescu (de Filip Marin).
In prezent, in Gradina Ateneului este amplasata o singura statuie, cea a lui Mihai Eminescu, executata in bronz, in 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel
Ateneul Roman a fost ridicat in Gradina Episcopiei, teren ce apartinea familiei Vacarestilor. Multi contemporani au criticat amplasamentul ... caci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul orasului si foarte greu de ajuns, mai cu seama iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare neaparat ales acest loc "la marginea orasului"? In 1886 a inceput constructia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscriptie publica, la indemnul Dati un leu pentru Ateneu.
La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opera Garnier din Paris, planurile cladirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, in asa fel incat sa se poata folosi fundatia deja turnata a manejului inceput de „Societatea Equestra Romana". Cladirea a fost inaugurata la 14 februarie 1888 [1].
Fatada este un peristil cu latimea de 48 m. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri inaltime, fiind identice in dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub peristil se afla cinci medalioane in mozaic care ii reprezinta pe cinci mari domnitori ai tarii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al Romaniei, Vasile Lupu si Matei Basarab. Inaltimea totala a cladirii pana in varful cupolei este de 41 m.
In interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, si o inaltime de 16 m, are 600 de locuri la partere si 52 de loji (in total aproximativ 794 de locuri).
In 1935, la initiativa lui George Enescu, au fost stranse fonduri pentru constructia orgii de concert, amplasata in fundalul scenei.
Ateneul a fost consolidat, restaurat si modernizat in perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniste, Raluca Nicoara si Gabriela Mindu impreuna cu inginerii Dragos Badea si Silvia Caraman. A fost redeschis in 2005, cu ocazia editiei a XVII-a a Festivalului International George Enescu.
In conferinta tinuta la 14/26 februarie 1888, Alexandru Odobescu declara: „N-ar fi o adevarata minune a artei picturale feeria de scene din istoria nationala cu care dorim a vedea acoperita friza ce inconjoara sala circulara a viitorului nostru ateneu?"[2]
Cativa ani dupa aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: „Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei romanilor".[2]
In anul 1901, pictorul Stefan Popescu a prezentat prima oferta pentru infaptuirea acestei opere de arta. Oferta i-a fost refuzata deoarece suma necesara, cel putin 80.000 de lei a parut enorma.[2]
In 1933, dupa 32 de ani, a inceput ornamentarea frizei, acceptandu-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu (1872-1954) din Pitesti. Fresca, inceputa in 1933 si inaugurata in seara zilei de 26 mai 1939, lata de 3 metri si lunga de 70 de metri, se intinde deasupra lojilor, de jur imprejurul tamburului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena.[3] Este alcatuita din 25 de scene reprezentative din istoria Romaniei:
1.Imparatul Traian intra in Dacia
2.Legionarii romani colonizeaza Dacia
3.Formarea poporului daco-roman
4.Straja romana
5.Invazia barbarilor
6.Inceputurile poporului roman
7.Statornicirea
8.Descalecarea
9.Statul militar
10.Statul administrativ — impartirea dregatoriilor
11.Cruciada romineasca
12.Stefan cel Mare
13.Epoca de pace si credinta
14.Mihai Viteazul
15.Inceputurile culturii romanesti
16.Horia, Closca si Crisan
17.1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
18.Anul 1848 in Transilvania
19.Anul 1848 in Principate
20.Al.I. Cuza
21.Anul 1859 — Unirea Principatelor
22.Carol I — Razboiul de Independenta
23.Razboiul intregirii nationale 1916-1918
In timpul regimului comunist din Romania, fresca de la Ateneu, pictata de Costin Petrescu, a fost acoperita cu catifea rosie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei in istoria Romaniei[4]. A stat ascunsa privirilor aproape doua decenii (1948-1966
Tot Costin Petrescu a realizat si mozaicurile exterioare de la Ateneul Roman din Bucuresti
Altadata, in Ateneul Roman se afla si Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu National de Arta al Romaniei.
In perioada antebelica, aleile Gradinii Ateneului erau impodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultura sau artisti romani. Din pacate, acestea nu s-au pastrat, pentru ca au fost distruse in anii regimului comunist: Mihai Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Kogalniceanu (de W. C. Hegel), P.S. Aurelian (de W. C. Hegel), Ion Ghica (Iordanescu), Traian Demetrescu (de Filip Marin), Dumitru Georgescu-Kiriac (de Oscar Han), Ienachita Vacarescu (de W. C. Hegel), Constantin Esarcu (de W. C. Hegel), Gavriil Musicescu (de Milita Petrascu), C. A. Rosetti (de I. Georgescu), Vasile Urechea-Alexandrescu (de W. C. Hegel), generalul Ioan Emanoil Florescu (de I. Georgescu), Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem Theodorescu (de Carol Storck), C. I. Stancescu (de W. C. Hegel) si Theodor Serbanescu (de Filip Marin).
In prezent, in Gradina Ateneului este amplasata o singura statuie, cea a lui Mihai Eminescu, executata in bronz, in 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.