Din aceeasi categorie
|
Gustav Klimt: Viata unui artist - 435 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sarutul - Gustav Klimt 187 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gradina cu floarea-soarelui-Gustav Klimt, 726 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Portretul Adelei Bloch-Bauer -Gustav Klimt 789 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele mai faimoase 50 picturi din lume-BBC documentar 1.648 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
- Cele mai mari picturi din lume - S01 EP09 197 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Raiders of the Lost Art | Episode 1 431 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Salvador Dali o colectir de 933 lucrari 580 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gustav Klimt si Arta decorativa 2.067 vizite - 0 comentarii adaugat de orly |
||||||||||||||||||
|
HIROSHIGE: Artistul japonez preferat al lui Van Gogh 297 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Arta
Klimt - Viata secreta a unei capodopere / BBC 49 minute
| Adaugat de kafka | 19.07.2013 |  Adauga
la favorite |
1.445 vizualizari Nota film: 5 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteKlimt - Private life of a Masterpiece (BBC Documentary)
Gustav Klimt s-a nascut la 14 iulie 1862, la Baumgarten, una din suburbiile Vienei. Tatal sau, de profesiune giuvaergiu, era originar din Cehia. Despre perioada dinainte de anul 1867, privitor la copilaria lui Klimt, nu avem aproape nici un fel de informatii. Se dovedeste de timpuriu talentat la desen, la 14 ani reuseste la examenul de admitere la "Kunstgewerbeschule" ("Scoala de Arte Aplicate") din Viena. Doi ani frecventeaza cursurile acestei scoli si, concomitent, invata pictura in atelierul maestrului Ferdinand Laufberger.
Gustav Klimt: Judith si Holofern, 1901
In 1879 ia parte, sub indrumarea lui Hans Makart, la organizarea festivitatilor prilejuite de de aniversarea a 25 de ani de casatorie a cuplului imperial. Fratele sau, Ernst, frecventeaza aceeasi scoala de arta. Cei doi frati, impreuna cu un coleg, Franz Matsch, decid sa lucreze in comun, si tinerii artisti primesc mici comenzi: decorari ale unor portelanuri, proiecte pentru ilustratii.
In 1880 obtin doua comenzi mari: lucrari de decoratiuni la palatul din Sturan, precum si pictarea unui tablou destinat cladirii principale a statiunii balneare din Karlovy Vary (pe atunci Karlsbad).
In anul 1883, fratii Klimt, impreuna cu Franz Matsch, fondeaza la Viena propria lor scoala de arta decorativa si primesc comenzi din mai multe parti ale Europei. Curand, cei trei pleaca in Romania unde executa lucrari pentru decorarea castelului Peles din Sinaia. In 1886, grupul lor participa la realizarea scarilor noului teatru imperial, Burgtheater, din Viena.
Gustav Klimt: Portretul Emiliei Floge (Detaliu), 1902
In 1893, Gustav Klimt picteaza tabloul reprezentand interiorul teatrului castelului Esterhazy, cu care obtine premiul expozitiei organizate de "Kunstlerhaus" ("Caminul Artistilor"). La nici treizeci de ani este considerat unul din cei mai importanti artisti austriaci. Intre anii 1891-1897, devenit membru al societatii artistilor vienezi, "Kunstlerhausgenossenschaft", impreuna cu alti pictori, se straduieste sa reformeze institutia aservita unor principii artistice net conservatoare. Pana la urma, ei infiinteaza, in 1897, o noua grupare artistica, separata de Kunstlerhaus, care se va numi Secesiunea. Membrii acesteia primesc un teren din partea orasului Viena, pentru a-si putea construi sediul.
Chiar in anul urmator ei isi organizeaza, in pavilionul proiectat de arhitectul Joseph Maria Olbrich, prima expozitie. Klimt va fi primul presedinte al Secesiunii. Manifestul lor va fi publicat in 1898, in primul numar al revistei "Ver Sacrum". Filozofia Secesiunii este cautarea adevarului despre existenta umana. Deasupra intrarii in pavilionul asociatiei se putea citi urmatoarea inscriptie: "Fiecarei epoci ii este caracteristica propria arta, iar artei - libertatea". Fidel acestui ideal, Klimt isi elibereaza arta de tabu-uri. In 1905 ajunge insa in conflict cu artistii ce i-au fost apropiati si, ca urmare, rupe legaturile cu Secesiunea si formeaza un alt grup, "Kunstschau".
Gustav Klimt: Sarutul, 1907-08
In ciuda numeroaselor legaturi si aventuri amoroase, Klimt a avut o singura dragoste trainica, Emilia Floge, pe care a reprezentat-o in mai multe tablouri. Incepand din anul 1900, pictorul petrece mereu cateva saptamani de vara pe mosia familiei Floge, pe malul lacului Attersee. Picteaza mai ales peisaje, grupuri de copaci, boschete de flori ("Gradina cu floarea soarelui" 1905), dar si compozitii in care motivul principal il reprezinta teme antice cu personaje feminine, reinterpretand miturile si simbolurile, ca in tabloul "Iudita si Holofernes I" (1901.
Una din cele mai renumite picturi ale lui Klimt este "Sarutul" (1907-1908). Ea dateaza din asa-numita perioada "de aur" a artistului. Acest lucru este ilustrat cel mai bine de petalele aurii ce lumineaza fosforescent scena intima a sarutului. Maestria decorativa a lui Klimt se poate observa pe exemplul oferit de covorul de flori intins la picioarele celor doi indragostiti, pe care figurile unite in imbratisare au incremenit intr-o imobilitate statuara.
Prin alegoria femeilor, care apar in tablouri ca "Nuda Veritas" (1899) sau "Danae" (1907), reprezentate sub chipul unor frumoase roscate, Klimt evidentiaza preocuparea sa pentru temele erotice. Faptul ca imprumuta teme din mitologie atenueaza caracterul lasciv al compozitiilor. Tablourilor sale le este foarte caracteristica paleta intreaga a culorilor deschise si pure. Renuntand complet la perspectiva, pictorul asaza formele decorative in acelasi plan cu siluetele personajelor.
In ultimii 15 ani ai vietii, Klimt calatoreste mult in Germania, Belgia si Italia. La Ravenna descopera frumusetea bazilicii San Vitale. Mozaicurile de inspiratie bizantina, de un aur stralucitor, produc asupra lui o profunda impresie si, ca efect, incepand din acest moment foloseste tot mai des placarea aurie. In 1910 participa la cea de-a IX-a Bienala din Venetia, unde obtine un urias succes. In 1917, este numit membru de onoare al Academiilor din Viena si Munchen. Cateva luni mai tarziu, la inceputul anului 1918, sufera un atac cerebral. Moare la 6 februarie la Wien-Neubau, fiind inmormantat in cimitirul Hietzinger din Viena.
Tabloul Portretul Adelei Bloch-Bauer s-a vandut la 19 iunie 2006 pentru suma record de 135 Milioane US Dollar. Cumparator este miliardarul american Ronald Lauder din New York pentru muzeul "New Gallery" finantat de el.
Gustav Klimt s-a nascut la 14 iulie 1862, la Baumgarten, una din suburbiile Vienei. Tatal sau, de profesiune giuvaergiu, era originar din Cehia. Despre perioada dinainte de anul 1867, privitor la copilaria lui Klimt, nu avem aproape nici un fel de informatii. Se dovedeste de timpuriu talentat la desen, la 14 ani reuseste la examenul de admitere la "Kunstgewerbeschule" ("Scoala de Arte Aplicate") din Viena. Doi ani frecventeaza cursurile acestei scoli si, concomitent, invata pictura in atelierul maestrului Ferdinand Laufberger.
Gustav Klimt: Judith si Holofern, 1901
In 1879 ia parte, sub indrumarea lui Hans Makart, la organizarea festivitatilor prilejuite de de aniversarea a 25 de ani de casatorie a cuplului imperial. Fratele sau, Ernst, frecventeaza aceeasi scoala de arta. Cei doi frati, impreuna cu un coleg, Franz Matsch, decid sa lucreze in comun, si tinerii artisti primesc mici comenzi: decorari ale unor portelanuri, proiecte pentru ilustratii.
In 1880 obtin doua comenzi mari: lucrari de decoratiuni la palatul din Sturan, precum si pictarea unui tablou destinat cladirii principale a statiunii balneare din Karlovy Vary (pe atunci Karlsbad).
In anul 1883, fratii Klimt, impreuna cu Franz Matsch, fondeaza la Viena propria lor scoala de arta decorativa si primesc comenzi din mai multe parti ale Europei. Curand, cei trei pleaca in Romania unde executa lucrari pentru decorarea castelului Peles din Sinaia. In 1886, grupul lor participa la realizarea scarilor noului teatru imperial, Burgtheater, din Viena.
Gustav Klimt: Portretul Emiliei Floge (Detaliu), 1902
In 1893, Gustav Klimt picteaza tabloul reprezentand interiorul teatrului castelului Esterhazy, cu care obtine premiul expozitiei organizate de "Kunstlerhaus" ("Caminul Artistilor"). La nici treizeci de ani este considerat unul din cei mai importanti artisti austriaci. Intre anii 1891-1897, devenit membru al societatii artistilor vienezi, "Kunstlerhausgenossenschaft", impreuna cu alti pictori, se straduieste sa reformeze institutia aservita unor principii artistice net conservatoare. Pana la urma, ei infiinteaza, in 1897, o noua grupare artistica, separata de Kunstlerhaus, care se va numi Secesiunea. Membrii acesteia primesc un teren din partea orasului Viena, pentru a-si putea construi sediul.
Chiar in anul urmator ei isi organizeaza, in pavilionul proiectat de arhitectul Joseph Maria Olbrich, prima expozitie. Klimt va fi primul presedinte al Secesiunii. Manifestul lor va fi publicat in 1898, in primul numar al revistei "Ver Sacrum". Filozofia Secesiunii este cautarea adevarului despre existenta umana. Deasupra intrarii in pavilionul asociatiei se putea citi urmatoarea inscriptie: "Fiecarei epoci ii este caracteristica propria arta, iar artei - libertatea". Fidel acestui ideal, Klimt isi elibereaza arta de tabu-uri. In 1905 ajunge insa in conflict cu artistii ce i-au fost apropiati si, ca urmare, rupe legaturile cu Secesiunea si formeaza un alt grup, "Kunstschau".
Gustav Klimt: Sarutul, 1907-08
In ciuda numeroaselor legaturi si aventuri amoroase, Klimt a avut o singura dragoste trainica, Emilia Floge, pe care a reprezentat-o in mai multe tablouri. Incepand din anul 1900, pictorul petrece mereu cateva saptamani de vara pe mosia familiei Floge, pe malul lacului Attersee. Picteaza mai ales peisaje, grupuri de copaci, boschete de flori ("Gradina cu floarea soarelui" 1905), dar si compozitii in care motivul principal il reprezinta teme antice cu personaje feminine, reinterpretand miturile si simbolurile, ca in tabloul "Iudita si Holofernes I" (1901.
Una din cele mai renumite picturi ale lui Klimt este "Sarutul" (1907-1908). Ea dateaza din asa-numita perioada "de aur" a artistului. Acest lucru este ilustrat cel mai bine de petalele aurii ce lumineaza fosforescent scena intima a sarutului. Maestria decorativa a lui Klimt se poate observa pe exemplul oferit de covorul de flori intins la picioarele celor doi indragostiti, pe care figurile unite in imbratisare au incremenit intr-o imobilitate statuara.
Prin alegoria femeilor, care apar in tablouri ca "Nuda Veritas" (1899) sau "Danae" (1907), reprezentate sub chipul unor frumoase roscate, Klimt evidentiaza preocuparea sa pentru temele erotice. Faptul ca imprumuta teme din mitologie atenueaza caracterul lasciv al compozitiilor. Tablourilor sale le este foarte caracteristica paleta intreaga a culorilor deschise si pure. Renuntand complet la perspectiva, pictorul asaza formele decorative in acelasi plan cu siluetele personajelor.
In ultimii 15 ani ai vietii, Klimt calatoreste mult in Germania, Belgia si Italia. La Ravenna descopera frumusetea bazilicii San Vitale. Mozaicurile de inspiratie bizantina, de un aur stralucitor, produc asupra lui o profunda impresie si, ca efect, incepand din acest moment foloseste tot mai des placarea aurie. In 1910 participa la cea de-a IX-a Bienala din Venetia, unde obtine un urias succes. In 1917, este numit membru de onoare al Academiilor din Viena si Munchen. Cateva luni mai tarziu, la inceputul anului 1918, sufera un atac cerebral. Moare la 6 februarie la Wien-Neubau, fiind inmormantat in cimitirul Hietzinger din Viena.
Tabloul Portretul Adelei Bloch-Bauer s-a vandut la 19 iunie 2006 pentru suma record de 135 Milioane US Dollar. Cumparator este miliardarul american Ronald Lauder din New York pentru muzeul "New Gallery" finantat de el.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.