AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
Goya - Crazy Like A Genius -
Francisco de Goya s-a nascut la 30 martie 1746 la Fuendetodos, un mic sat in Aragon, in nordul Spaniei. Curand familia se va stabili la Zaragoza - capitala provinciei Aragon. Goya urmeaza scoala la iezuiti, dupa care intra ca ucenic in atelierul pictorului Jose Luzan Martinez, la care isi va exersa arta desenului copiind gravuri. In 1763, incearca sa se inscrie in Academia Regala San Fernando din Madrid, dar este respins. Isi continua formatia artistica sub indrumarea lui Francisco Bayeu pentru ca, in 1773, sa se casatoreasca cu Josefa, sora mai mica a maestrului sau. Goya va mai incerca inca o data sa fie primit in Academia San Fernando in anul 1766, dar va fi din nou respins (in 1795 va fi numit director al acestei institutii !).
Pe la sfarsitul anului 1769, Goya pleaca la Roma, unde va ramane pana in iunie 1771. In Italia obtine o bursa din partea Academiei din Parma, care il impulsioneaza sa-si continue munca artistica, astfel ca, la intoarcerea in Spania, Goya detine deja certificatul de maestru. Se stabileste la Zaragoza si decoreaza palatul Sobradiel, picteaza o fresca pe bolta micului prezbiteriu al catedralei El Pilar, realizeaza un ciclu de tablouri pentru calugarii de la Aula Dei.
Pictor al Curtii Regale
Din 1774, Goya face parte din echipa de pictori care, la Madrid - sub conducerea lui Francisco Bayeu - pregateau proiectele de goblenuri destinate palatelor regale de la Madrid si Escorial. In scurta vreme, incepe insa sa picteze dupa propriile sale idei. Astfel, in anul 1781 picteaza altarul bisericii San Francesco el Grande din Madrid. Dupa ce in 1783 picteaza portretul contelui Floridablanca, acesta il introduce in sferele cele mai inalte si il prezinta tanarului frate al regelui, Don Luis, care ii solicita pictorului executarea portretului familiei sale. Incepand din anul 1785, Goya va fi preferatul principelui Osuna, care ii comanda mai multe lucrari, devenind, alaturi de rege, cel mai mare mecenat al artistului. Recunoasterea oficiala va veni in anul 1786, cand devine pictor al Curtii Regale, cu o renta de 15.000 reali pe an. In 1788, noul rege al Spaniei, Carol al IV-lea, il mentine pe Goya in functia dobandita.
In anul 1792, artistul se imbolnaveste de o maladie care ne este necunoscuta. Dupa convalescenta petrecuta in Andaluzia, se intoarce la Madrid, dar este si ramane surd. Boala a influentat starea fizica si psihica a pictorului, care se reflecta in arta lui: aceasta castiga in forta interioara si devine expresiva, rapitoare. Abia acum se naste adevaratul geniu al lui Goya.
In anul 1795, Goya o cunoaste pe Ducesa de Alba. Frumoasa doamna, care ramasese vaduva, il invita la resedinta ei din Andaluzia, la Sanlacar, situata in apropiere de Cadiz. Ducesa se dovedeste totusi inconstanta in sentimente, si idila nu dureaza mult. Creatiile lui Goya din aceasta perioada dovedesc un ascutit spirit critic pana la malitiozitate, cu penelul sau isi va bate joc de toata lumea, chiar si de persoanele regale. O dovada in acest sens fiind de pilda celebrul tablou Portret al familiei lui Carol al IV-lea, realizat in anii 1800-1801. Artistul priveste monarhia spaniola cu un ochi lucid. Scriitorul Ernest Hemingway exclama la vederea tabloului: "Pe fiecare din aceste chipuri Goya a imprimat dispretul pe care il nutreste pentru ei. Trebuie sa fii geniu pentru a-l putea convinge de contrariu pe rege, prea prost de altfel pentru a observa ca pictorul curtii il condamna in ochii intregii lumi". Intr-adevar artistul expune pregnant vanitatea si mediocritatea persoanelor portretizate.
La Maja Desnuda, 1799-1800 - Museo del Prado, Madrid
La Maja Vestida, 1800-1803 - Museo del Prado, Madrid
In indatoririle sale de stat, dar si in cele conjugale, regele este inlocuit de Manuel Godoy, tanarul si ambitiosul sau premier. Pentru acest om infatuat, urat de poporul spaniol care il numeste macelar ("chorizero"), Goya picteaza celebrele tablouri La Maja Desnuda ("Maja dezbracata", 1799-1800) si La Maja Vestida ("Maja imbracata", 1800-1803). Maja Desnuda este unul din rarele nuduri din pictura spaniola si totodata unul din cele mai renumite. Spre deosebire de Venus la oglinda a lui Velazquez, Goya prezinta goliciunea in mod fatis, aproape provocator. Senzualitatea clara si direct simtita nu poate lasa privitorul indiferent. Tocmai din acest motiv Godoy comanda o doua panza mai conventionala, de aceleasi dimensiuni, care prezinta o Maja imbracata, si acopera cu ea tabloul cu Maja dezbracata. Siretlicul a fost descoperit si in anul 1813 Inchizitia confisca ambele tablouri. Identitatea persoanei pictate a fost inconjurata de o aura de legende, multa vreme s-a spus ca artistului i-a servit de model chiar Ducesa de Alba, modificand evident fizionomia, frumosul cap al femeii dand impresia ca a fost lipit de trup, ca si cum Goya ar fi pictat trupul iubitei in asa fel, incat sa nu poata fi recunoscut de alti ochi. Probabil lui Goya i-a sevit drept model una dintre metresele lui Godoy, legendele insa au o viata lunga.
Din ce cauza voi muri ?, gravura din ciclul Los Caprichos, 1797-1799
Asta-i cel mai rau!, gravura din ciclul Los desastres de la guerra, 1810-1815
In afara tablourilor executate la comanda, pictorul realizeaza si gravuri pe cicluri tematice. In "Los Caprichos" ("Capriciile", 1797-1799) - intr-un numar de optzeci de gravuri - artistul prezinta fantasme care prind viata cand ratiunea adoarme si vointa omului este guvernata de prostie, marsavie, durere sau dorinte neinfranate. In anii 1810-1815 urmeaza un al doile ciclu, "Los desastres de la guerra" ("Ororile razboiului"), in perioada razboiului cu Franta napoleoniana si a inabusirii sangeroase a revoltei populatiei din Madrid. Represiunea rasculatilor va face obiectul a doua tablouri celebre: 2 mai 1808 - Masacrul de la Madrid, (1814) si 3 mai 1808 - Impuscarea revoltatilor madrileni, (1814).
Batranete nelinistita
La sfarsitul anului 1807, armatele franceze ocupa Spania, imparatul Napoleon asaza pe tronul Spaniei pe fratele sau Joseph. La fel ca multi contemporani din toata Europa, Goya a crezut la inceput ca domnia lui Napoleon va duce la raspandirea ideilor revolutionare si la democratizarea Spaniei. Aceste sperante sunt sterse de razboiul care va dura pana in anul 1814, pana in momentul retragerii trupelor franceze. Dupa intoarcerea la tron a regelui Ferdinand al VII-lea, artistul trebuie sa demonstreze ca in timpul guvernarii franceze a ramas fidel coroanei spaniole. Ultima lucrare care i-a fost comandata de rege- un tablou destinat catedralei din Sevilla - va fi executata in anul 1817.
Francisco de Goya: 3 mai 1808 - Impuscarea revoltatilor madrileni (Detaliu), 1814, Museo del Prado, Madrid
Pe 20 iunie 1819 moare sotia pictorului, Josefa. Un an mai tarziu, se va muta langa Madrid, unde isi cumpara o casa, pe care o va denumi cu umor negru "Quinta del Sordo" ("Casa Surdului"), insotit de Leocadia Weiss, devenita tovarasa de viata dupa moartea Josefei. Artistul traieste izolat de lume, stilul sau devene grav, satira din tabloul Batranele (sau Hasta la Muerte, 1808-1810) capata trasaturi macabre intr-un ciclu (1821-1823) de paisprezece scene infioratoare: "Doi batrani mancand supa", "Saturn devorandu-si copiii" etc., care produc o impresie extraodinar de deprimanta, adeseori de-a dreptul insuportabila. In creatia lui, drumurile artei si ale frumusetii s-au separat, temele pictate necesitau alte categorii estetice, incluzand si "uratul". Privirea artistului transforma oroarea realitatii in opere pline de dramatism si cruzime.
Francisco de Goya: Batranele sau Timpul (Hasta la Muerte), 1808-1810 - Musee de Beaux-Arts, Lille
In anul 1823, Ferdinand al VII-lea le cere francezilor ajutor armat pentru a inabusi revolutia care izbucnise la Madrid. In 1824, Goya pleaca la Plombieres-les-Bains, o statiune din muntii Vosgi. Dupa o luna in care viziteaza Parisul, se stabileste la Bordeaux. Faptul ca se gasea in strainatate nu ii slabeste forta de creatie. Goya picteaza scene de corida, portrete ("Laptareasa din Bordeaux", 1827), realizeaza miniaturi. In primavara anului 1825 se imbolnaveste, trei ani mai tarziu, pe 16 aprilie 1828, moare la Bordeaux. Ramasitele artistului vor reveni in Spania, la sfarsitul primului razboi mondial. De la el ne ramane si cunoscuta fraza " Somnul ratiunii naste monstri"