Superquark - H. Schliemann e il tesoro di Troia
Heinrich Schliemann (n. 6 ianuarie 1822 - d. 26 decembrie 1890), a fost un arheolog german, nascut in nordul Germaniei la Neu-Bukow, care a identificat urmele legendarei cetati grecesti antice Troia din Asia Mica, azi in Turcia.
Desi ca adult pretindea ca nu a primit educatie in copilarie, Schliemann a fost in stare la varsta de 11 ani sa scrie un eseu in latina despre Ulise si Agamemnon, urmand apoi, pentru o perioada, o scoala preparatorie. Despre sine Schliemann spunea ca s-ar fi nascut cu o "dispozitie naturala catre misterios", dar isi falsifica frecvent propria biografie, fabuland chiar si in jurnalul sau personal.
In diversele slujbe legate de comert pe care le-a avut, el si-a dezvoltat talentul pentru limbi straine, devenind fluent, printre altele, in limbile germana, olandeza, engleza, franceza, rusa, greaca veche si cea moderna. Aceste aptitudini l-au ajutat sa promoveze in pozitii din ce in ce mai inalte. Interesul sau pentru de cultura Greciei Antice l-a condus la studiul limbilor clasice, in timpul caruia a memorat pasaje intregi din Homer, autor care i-a deschis curiozitatea si asupra autenticitatii istorice a Razboiului troian.
In 1846 a devenit, cu un succes deosebit, reprezentant comercial in St. Petersburg in Rusia. In 1850 Schliemann a vizitat pentru prima data America, iar ceva mai tarziu a deschis chiar, pentru cateva luni, o banca in California. La reintoarcerea in Rusia in 1852 se casatoreste cu Iecaterina Lisina, cu care a avut o casnicie nefericita, desi afacerile sale prosperau. Razboiul Crimeii l-a facut sa devina un om deosebit de bogat, astfel ca dupa 1867 a putut calatori si mai mult si a devenit arheolog.
Masca de aur a lui Agamemnon, gasita de Schliemann la Micene
In 1869 Schliemann revine in Statele Unite, unde primeste cetatenia americana, iar apoi obtine divortul. Fascinatia sa fata de lumea greaca l-a determinat apoi sa se casatoreasca cu grecoaica Sophia Engastromenos, care avea pe atunci 17 ani. Aceasta a doua casatorie a sa a fost reusita; perechea a avut doi copii, o fata si un baiat.
In toate eforturile sale arheologice Schliemann a incercat sa dovedeasca istoricitatea Razboiului troian. Abordarea sa arheologica a fost in buna masura stiintifica, spre deosebire de practica timpului, ce aducea a vanatoare de comori. Schliemann enunta ipoteze si apoi le testa, ca in orice alta stiinta.
Cercetarile sale de la Isarlik (in Anatolia, astazi Turcia) dintre 1871 si 1872 au dovedit ca acesta este locul cel mai probabil al pozitiei vechii cetati Troia. In 1876 cercetarile sale de la Micene (in Peloponez, Grecia) au adus la lumina civilizatia miceneana, necunoscuta pana atunci. In 1878 si 1879 si-a rafinat cercetarile la Isarlik.
Schliemann a reusit sa insele autoritatile otomane, ducand in Germania o multime de obiecte de aur, descoperite la Isarlik. Posesia colectiei furate apoi de sovietici in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial este inca si azi motiv de disputa intre Turcia, Germania, Rusia si Grecia.
Schliemnan este inmormantat intr-un mausoleu ridicat pe o colina ateniana.