Din aceeasi categorie
|
Istoria revolutiei franceze - 1793 1.957 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
3-Primul film documentar despre Eminescu 1914 1.993 vizite - 0 comentarii adaugat de alexandra |
||||||||||||||||||
|
1-Primul film documentar despre Eminescu 1914 1.850 vizite - 0 comentarii adaugat de alexandra |
||||||||||||||||||
|
2-Primul film documentar despre Eminescu 1914 1.792 vizite - 0 comentarii adaugat de alexandra |
||||||||||||||||||
|
Marchizul de Lafayette - Generalul lui George Washington 922 vizite - 0 comentarii adaugat de marco |
||||||||||||||||||
|
Adevaruri despre Epoca de Aur - Alo, cuplajul? 626 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
6. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 4.214 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
5. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.529 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
2. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.366 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
|
3. Povestea Indiei - un uimitor documentar BBC 2.192 vizite - 0 comentarii adaugat de charles |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Documentar despre Revolutia Franceza / 1793
| Adaugat de Cozana | 10.07.2013 |  Adauga
la favorite |
2.825 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteRevolutia Franceza este revolutia desfasurata intre 1789 si 1799, care a lichidat oranduirea feudal-absolutista in Franta. A izbugnit in conditiile agravarii situatiei economice a maselor, ale progresului ideii de natiune, ale necesitatii acute de creare a unei piete nationale.
Pana la Revolutia Franceza, Europa era dominata de monarhii absolutiste, adica de regimuri in care intreaga putere politica era detinuta de rege. Era o societate bazata pe privilegiul nobilar al nasterii. Numai nobilii aveau acces la functiile inalte din administratie si armata si erau scutiti de plata impozitelor.
Forta conducatoare in revolutie, la care a participat intreaga stare a treia (burghezia, masele populare orasenesti si taranimea), a fost burghezia, iar forta sociala principala a constituit-o larga miscare populara. Preludiul revolutiei l-a constituit convocarea Statelor Generale (5 mai 1789). Deputatii starii a treia din Adunarea Statelor Generale s-au declarat constituiti in Adunarea Nationala, apoi in vederea elaborarii unei constitutii, in Adunarea Nationala Constituanta (9 iulie 1789- 30 sep.1791). Adunarea Constituanta a votat desfiintarea privilegiilor feudale (4 aug. 1789), a adoptat "Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului" (26 aug.1789) si prima Constitutie burgheza a Frantei (3 sept. 1791).
Aceste realizari, impreuna cu reformele administrative, judecatoresti, fiscale si bisericesti, au favorizat dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste. Sub presiunea insurectiei nationale de la 10 aug.1792, Adunarea Legislativa (1 oct.1791 – 20 sept. 1792) a suspendat monarhia si a aprobat instituirea Comunei insurectionale(Comuna din Paris), o adevarata putere de stat populara. In perioada aug. - sept. 1792 masele, sub conducerea Comunei insurectionale, au impus instaurarea democratiei politice. In fata primejdiei provocate de invadarea Frantei de catre armatele austro-prusiene, precum si de tradarea generalilor monarhisti, Comuna insurectionala a declarat "patria in primejdie". Armatele franceze au infrant la Valmy (20 sept. 1792) armatele invadatoare. La 21 sept. 1792 Conventia Nationala, care luase locul Adunarii Legislative, a proclamat REPUBLICA. In cadrul Conventiei s-au reliefat doua tendinte principale:
Partidul moderat al girondinilor ;
Partidul radical al montagnarzilor, condusi de iacobini.
Intre ele se afla masa deputatilor independenti, porecliti "campia" sau "mlastina". Lupta dintre cele doua tendinte a atins apogeul in timpul procesului regelui Ludovic XVI, care, cu toata opozitia girondinilor, a fost condamnat la moarte si executat (21 ian. 1793).
Infrangerile de pe front, tradarea generalului Dumouriez, scumpirea vietii si izbugnirea rascoalei contrarevolutionare din Vandeea au provocat sfarsitul guvernarii girondine. In urma insurectiei din 31mai - 2iun. 1793 a fost instaurata dictatura revolutionar-democratica a iacobinilor, girondinii fiind exclusi din Conventie, iar unii dintre ei executati.
Perioada dictaturii iacobine (2 iun. 1793 – 27 iul.1794), cunoscuta sub numele de "teroarea iacobina", a constituit punctul culminant al revolutiei. In timpul acestei dictaturi au fost desfiintate, fara rascumparare, servitutile feudale si au fost introduse preturi maximale, a fost instituit invatamantul elementar gratuit. Iacobinii au infrant rascoala din Vadeea si au creat si o armata nationala de peste 600 000 de oameni, care a alungat din tara armatele interventioniste. Comitetul Salvarii Publice, creat la 5 apr. 1793, a concentrat in mainile sale intreaga putere executiva. Inlaturarea moderatilor, condusi de Danton, cat si a extremistilor de stanga, in frunte cu J. Roux si Hebert, au slabit considerabil baza sociala a dictaturii iacobine, usurand sarcina marii burghezii, care a organizat lovitura de stat din 9 thermidor (27 iul. 1794). Robespierre este inlaturat impreuna cu sustinatorii sai (27 iulie 1794). Girondinii, adepti ai proprietatii, redevin majoritari in Conventie. Criza interna persista. Regalistii incearca sa organizeze o lovitura de stat. Generalul Bonaparte restabileste ordinea in Paris (octombrie 1795). Constitutia adoptata de Conventia Nationala introduce regimul DIRECTORATULUI. In perioada directoratului continua:
a) Instabilitatea politica
b) Criza financiara
c) Nemultumirea populatiei
Multi oameni politici se gandesc la o noua lovitura de stat.
Napoleon Bonaparte impune o alta Constitutie (1799). Aceasta introduce un nou regim politic : CONSULATUL. El este o solutie pentru problemele momentului. Primul Consul detine puterea executiva si o controleaza pe cea legislativa. Se revine la vot universal. Pentru legitimarea regimului politic este folosit plebiscitul.
Consolidarea societatii nascute din Revolutie si ambitiile de cuceritor ale lui Napoleon mentin alianta monarhiilor europene. Pentru a rezista, imparatul dispune de Marea Armata. In 1811, teritoriile europene ale lui Napoleon ating cea mai mare intindere (130 departamente, 44 milioane locuitori, 32 districte militare). Europa este cucerita si transformata.
Revolutia Franceza ofera un nou model : realizarea unui stat sa reprezinte natiunea.
In perioada Imperiului, ocupatia franceza este insotita de explorarea tarilor cucerite. Aceasta provoaca o reactie de ura fata de dominatia straina. Ea are drept sprijin ideile de libertate si sentimentul national raspandite de Revolutia Franceza. Prusia este primul dintre statele supuse lui Napoleon care gaseste, in umilire, puterea de a lupta. Astfel in 1813, regele Prusiei declara "razboi pentru cucerirea independentei" impotriva lui Napoleon. Si in Italia, prezenta franceza este contestata vehement.
Miscarea nationala capata un aspect conservator atunci cand este dirijata de cler, ca in Spania. Dominatia franceza favorizeaza formarea natiunilor in Europa.
Pana la Revolutia Franceza, Europa era dominata de monarhii absolutiste, adica de regimuri in care intreaga putere politica era detinuta de rege. Era o societate bazata pe privilegiul nobilar al nasterii. Numai nobilii aveau acces la functiile inalte din administratie si armata si erau scutiti de plata impozitelor.
Forta conducatoare in revolutie, la care a participat intreaga stare a treia (burghezia, masele populare orasenesti si taranimea), a fost burghezia, iar forta sociala principala a constituit-o larga miscare populara. Preludiul revolutiei l-a constituit convocarea Statelor Generale (5 mai 1789). Deputatii starii a treia din Adunarea Statelor Generale s-au declarat constituiti in Adunarea Nationala, apoi in vederea elaborarii unei constitutii, in Adunarea Nationala Constituanta (9 iulie 1789- 30 sep.1791). Adunarea Constituanta a votat desfiintarea privilegiilor feudale (4 aug. 1789), a adoptat "Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului" (26 aug.1789) si prima Constitutie burgheza a Frantei (3 sept. 1791).
Aceste realizari, impreuna cu reformele administrative, judecatoresti, fiscale si bisericesti, au favorizat dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste. Sub presiunea insurectiei nationale de la 10 aug.1792, Adunarea Legislativa (1 oct.1791 – 20 sept. 1792) a suspendat monarhia si a aprobat instituirea Comunei insurectionale(Comuna din Paris), o adevarata putere de stat populara. In perioada aug. - sept. 1792 masele, sub conducerea Comunei insurectionale, au impus instaurarea democratiei politice. In fata primejdiei provocate de invadarea Frantei de catre armatele austro-prusiene, precum si de tradarea generalilor monarhisti, Comuna insurectionala a declarat "patria in primejdie". Armatele franceze au infrant la Valmy (20 sept. 1792) armatele invadatoare. La 21 sept. 1792 Conventia Nationala, care luase locul Adunarii Legislative, a proclamat REPUBLICA. In cadrul Conventiei s-au reliefat doua tendinte principale:
Partidul moderat al girondinilor ;
Partidul radical al montagnarzilor, condusi de iacobini.
Intre ele se afla masa deputatilor independenti, porecliti "campia" sau "mlastina". Lupta dintre cele doua tendinte a atins apogeul in timpul procesului regelui Ludovic XVI, care, cu toata opozitia girondinilor, a fost condamnat la moarte si executat (21 ian. 1793).
Infrangerile de pe front, tradarea generalului Dumouriez, scumpirea vietii si izbugnirea rascoalei contrarevolutionare din Vandeea au provocat sfarsitul guvernarii girondine. In urma insurectiei din 31mai - 2iun. 1793 a fost instaurata dictatura revolutionar-democratica a iacobinilor, girondinii fiind exclusi din Conventie, iar unii dintre ei executati.
Perioada dictaturii iacobine (2 iun. 1793 – 27 iul.1794), cunoscuta sub numele de "teroarea iacobina", a constituit punctul culminant al revolutiei. In timpul acestei dictaturi au fost desfiintate, fara rascumparare, servitutile feudale si au fost introduse preturi maximale, a fost instituit invatamantul elementar gratuit. Iacobinii au infrant rascoala din Vadeea si au creat si o armata nationala de peste 600 000 de oameni, care a alungat din tara armatele interventioniste. Comitetul Salvarii Publice, creat la 5 apr. 1793, a concentrat in mainile sale intreaga putere executiva. Inlaturarea moderatilor, condusi de Danton, cat si a extremistilor de stanga, in frunte cu J. Roux si Hebert, au slabit considerabil baza sociala a dictaturii iacobine, usurand sarcina marii burghezii, care a organizat lovitura de stat din 9 thermidor (27 iul. 1794). Robespierre este inlaturat impreuna cu sustinatorii sai (27 iulie 1794). Girondinii, adepti ai proprietatii, redevin majoritari in Conventie. Criza interna persista. Regalistii incearca sa organizeze o lovitura de stat. Generalul Bonaparte restabileste ordinea in Paris (octombrie 1795). Constitutia adoptata de Conventia Nationala introduce regimul DIRECTORATULUI. In perioada directoratului continua:
a) Instabilitatea politica
b) Criza financiara
c) Nemultumirea populatiei
Multi oameni politici se gandesc la o noua lovitura de stat.
Napoleon Bonaparte impune o alta Constitutie (1799). Aceasta introduce un nou regim politic : CONSULATUL. El este o solutie pentru problemele momentului. Primul Consul detine puterea executiva si o controleaza pe cea legislativa. Se revine la vot universal. Pentru legitimarea regimului politic este folosit plebiscitul.
Consolidarea societatii nascute din Revolutie si ambitiile de cuceritor ale lui Napoleon mentin alianta monarhiilor europene. Pentru a rezista, imparatul dispune de Marea Armata. In 1811, teritoriile europene ale lui Napoleon ating cea mai mare intindere (130 departamente, 44 milioane locuitori, 32 districte militare). Europa este cucerita si transformata.
Revolutia Franceza ofera un nou model : realizarea unui stat sa reprezinte natiunea.
In perioada Imperiului, ocupatia franceza este insotita de explorarea tarilor cucerite. Aceasta provoaca o reactie de ura fata de dominatia straina. Ea are drept sprijin ideile de libertate si sentimentul national raspandite de Revolutia Franceza. Prusia este primul dintre statele supuse lui Napoleon care gaseste, in umilire, puterea de a lupta. Astfel in 1813, regele Prusiei declara "razboi pentru cucerirea independentei" impotriva lui Napoleon. Si in Italia, prezenta franceza este contestata vehement.
Miscarea nationala capata un aspect conservator atunci cand este dirijata de cler, ca in Spania. Dominatia franceza favorizeaza formarea natiunilor in Europa.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.