Din aceeasi categorie
|
Imagini rare cu Constantin Brancusi filmat la lucru 1.185 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Brancusi sau scoala de a privi 1.041 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Constantin Brancusi.Coloana sau Lectia despre infinit 513 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Satul Buc de la granita cu Ucraina 896 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestea locuitorilor din catunele Muntilor Apuseni 846 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Un lucru straniu survenit in calatoria spre Luna (3/3) 878 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Femeile din viata lui Brancusi 520 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Uman ep 3 340 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
UMAN ep 2 297 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dinastia Romanov – Gloria si decaderea 822 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
60 de minute filmate de Brancusi
| Adaugat de Cozana | 09.07.2013 |  Adauga
la favorite |
1.060 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteO ora de secvente filmate de Brancusi intre 1923 si 1939, in atelierul sau din Paris, in Anglia si in Romania, mai ales la Targu Jiu. O lectie despre lumina si despre folosirea luminii, simplitate si rasfat, prieteni, munca grea si joaca. Totul, in linistea filmului mut.
Brancusi ne arata cum sa-i privim lucrarile: “Pasarea maiastra" e asezata in asa fel, incat absoarbe lumina si devine singura lumina; “Nou-nascutul" e leganat pentru a i se observa fragilitatea si felul cum oglindeste lumea; “Pestele" e rotit pe un suport pentru a strabate si a fi strabatut de o raza – lumina ca miscare; “Leda" ni se infatiseaza ca reflexie, ca directie a luminii ori ca traiectorie urmaritoare. As paria ca Brancusi era pasionat de teoria relativitatii si incerca sa o aplice: curbarea luminii si atractia ei de catre masele mari de materie.
Femei care il viziteaza si care se suie pe rocile albe din atelier sa danseze si sa se alinte. Florence Meyer (sora mai mare a celei care avea sa fie Katharine Graham – proprietara ziarului Washington Post), cu superbele ei picioare de dansatoare, pozeaza in costum de baie langa o bucata de Coloana Infinita, rasfatandu-se. Apoi, trei femei surazatoare intr-un compartiment de tren care strabate Anglia. Barbatul e in spatele camerei.
Brancusi, mereu cu o tigara in coltul gurii in timp ce lucreaza. Femeile fumeaza si ele, cu gesturi firesti. Si gandul te duce, imediat, la fanatismele prezentului, la fumatorul devenit paria. Ne-am pierdut o bucatica de omenie.
Lumina din curtea atelierului, lumina de pe cerul Parisului la artificii, lumina de pe chipul unei femei care hraneste lebede, lumina din curtea unde o catea isi hraneste puii, lumina care zboara frant cu o pasare captiva.
Prietenie: Brancusi, Marcel Duchamp, Ezra Pound si doua femei, sarbatorind inaugurarea semineului din atelier. Lumina calda, penumbra, se ciocnesc pahare fara picior, probabil vin rosu, totul e cald, totul e acolo.
Brancusi in salopeta de lucru, taranul care transforma piatra, care bate, ciopleste, taie, modeleaza, slefuieste. Suntem la el acasa, ca intr-o curte de la tara, si el mestereste. Barba alba cu mustata inca neagra; copilarie, bunici, rosturi.
Targu Jiu, 1938. Un orasel cu strazi de pamant unde toata lumea e imbracata curat: taranii sunt tarani si “domnii" sunt domni. Ii si itari, rochii si palarii, nimic ostentativ. Ba da: strajerii lui Carol al II-lea, in uniforme de sarbatoare aproape identice cu ale noastre, pionierii anilor ’70-’80. Aceleasi camasi albe, cravate cu nod, basti si fuste plisate, plus miscarile sincronizate in fata oficialitatilor, demonstratii ale absurdului. Dictaturile se mostenesc.
Sentimentul de lipsa de la Masa Tacerii, albul stralucitor al Portii Sarutului, singuratatea sacrificiului la Coloana fara de Sfarsit.
Potrivit site-ului amazon.com, aceste 60 de minute reprezinta toate secventele filmate care au ramas de la Brancusi
Brancusi ne arata cum sa-i privim lucrarile: “Pasarea maiastra" e asezata in asa fel, incat absoarbe lumina si devine singura lumina; “Nou-nascutul" e leganat pentru a i se observa fragilitatea si felul cum oglindeste lumea; “Pestele" e rotit pe un suport pentru a strabate si a fi strabatut de o raza – lumina ca miscare; “Leda" ni se infatiseaza ca reflexie, ca directie a luminii ori ca traiectorie urmaritoare. As paria ca Brancusi era pasionat de teoria relativitatii si incerca sa o aplice: curbarea luminii si atractia ei de catre masele mari de materie.
Femei care il viziteaza si care se suie pe rocile albe din atelier sa danseze si sa se alinte. Florence Meyer (sora mai mare a celei care avea sa fie Katharine Graham – proprietara ziarului Washington Post), cu superbele ei picioare de dansatoare, pozeaza in costum de baie langa o bucata de Coloana Infinita, rasfatandu-se. Apoi, trei femei surazatoare intr-un compartiment de tren care strabate Anglia. Barbatul e in spatele camerei.
Brancusi, mereu cu o tigara in coltul gurii in timp ce lucreaza. Femeile fumeaza si ele, cu gesturi firesti. Si gandul te duce, imediat, la fanatismele prezentului, la fumatorul devenit paria. Ne-am pierdut o bucatica de omenie.
Lumina din curtea atelierului, lumina de pe cerul Parisului la artificii, lumina de pe chipul unei femei care hraneste lebede, lumina din curtea unde o catea isi hraneste puii, lumina care zboara frant cu o pasare captiva.
Prietenie: Brancusi, Marcel Duchamp, Ezra Pound si doua femei, sarbatorind inaugurarea semineului din atelier. Lumina calda, penumbra, se ciocnesc pahare fara picior, probabil vin rosu, totul e cald, totul e acolo.
Brancusi in salopeta de lucru, taranul care transforma piatra, care bate, ciopleste, taie, modeleaza, slefuieste. Suntem la el acasa, ca intr-o curte de la tara, si el mestereste. Barba alba cu mustata inca neagra; copilarie, bunici, rosturi.
Targu Jiu, 1938. Un orasel cu strazi de pamant unde toata lumea e imbracata curat: taranii sunt tarani si “domnii" sunt domni. Ii si itari, rochii si palarii, nimic ostentativ. Ba da: strajerii lui Carol al II-lea, in uniforme de sarbatoare aproape identice cu ale noastre, pionierii anilor ’70-’80. Aceleasi camasi albe, cravate cu nod, basti si fuste plisate, plus miscarile sincronizate in fata oficialitatilor, demonstratii ale absurdului. Dictaturile se mostenesc.
Sentimentul de lipsa de la Masa Tacerii, albul stralucitor al Portii Sarutului, singuratatea sacrificiului la Coloana fara de Sfarsit.
Potrivit site-ului amazon.com, aceste 60 de minute reprezinta toate secventele filmate care au ramas de la Brancusi
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.