Din aceeasi categorie
|
Cele mai faimoase 50 picturi din lume-BBC documentar 1.648 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
George Frederick Handel - Documentar BBC / Part 3 of 5 1.536 vizite - 0 comentarii adaugat de floarea |
||||||||||||||||||
|
George Frederick Handel - Documentar BBC / Part 5 of 5 1.493 vizite - 0 comentarii adaugat de floarea |
||||||||||||||||||
|
George Frederick Handel - Documentar BBC / Part 4 of 5 1.479 vizite - 0 comentarii adaugat de floarea |
||||||||||||||||||
|
George Frederick Handel - Documentar BBC / Part 2 of 5 1.348 vizite - 0 comentarii adaugat de floarea |
||||||||||||||||||
|
Frederick Ashton 552 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Frederick Childe Hassam 684 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cele mai scumpe picturi din Lume - Documentar BBC 1.601 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
02:53
|
George Marcu - Despre muzica macedoneana 2.183 vizite - 1 comentarii adaugat de alexandra |
||||||||||||||||||
|
Portretul unui artist portret 568 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Arta
George Frederick Handel - Documentar BBC / Part 1 of 5
| Adaugat de floarea | 01.07.2013 |  Adauga
la favorite |
1.864 vizualizari Nota film: 3 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteGeorge Frederick Handel - Documentar BBC / Part 1 of 5
Georg Friedrich Handel (scris uneori si Haendel, iar in engl. George Frideric Handel, n. 23 februarie 1685, Halle/Saale - d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor germano-englez.
A trait cea mai mare parte a vietii in Anglia. Impreuna cu contemporanul sau Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanti reprezentanti in muzica ai stilului baroc din perioada tarzie.
Viata si opera
Handel s-a nascut la 23 februarie 1685 in orasul Halle/Saxonia (Germania), unde a luat si primele lectii de muzica de la Friedrich Wilhelm Zachow. In varsta de 17 ani, in 1702, este deja organist in Halle, un an mai tarziu este angajat ca violonist si "Maestro al Cembalo" in orchestra Operei din Hamburg condusa de Reinhard Keiser.
Aici realizeaza in 1705 prima sa opera, "Almira" pe un libret de Feustking, cu care atrage atentia publicului. In primavara anului 1707 pleaca in Italia si ramane timp de doi ani in Florenta si Roma, studiind cu compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Alessandro si Domenico Scarlati si cu Agostino Steffani. In Italia compune opere, oratorii si un mare numar de cantate religioase, insusindu-si stilul si mijloacele muzicii italiene . In 1709 are loc cu mult succes premiera operei sale "Agrippina" (pe un text de Vincenzo Grimani) la Venetia.
Alternanta parodiei ironice cu stari de emotie profunda, trecerile de la comic la intrigi rafinate, oferite de libretul avut la dispozitie, sunt transpuse cu deosebita maestrie in spiritul operei venetiene.
Stabilirea in Anglia
In primavara anului 1710, Haendel revine in Germania pentru a prelua postul de Kapellmeister la curtea printului de Hanovra, dar deja catre sfarsitul anului pleaca la Londra, unde obtine succes cu opera feerica "Rinaldo" la Haymarket Theatre. Ramane definitiv in Anglia in calitate de compozitor si muzician al curtii regale. Din anul 1713 primeste o pensie anuala din partea casei regale britanice, iar in 1727 Haendel devine cetatean britanic.
Este propriul sau impresar la concurenta cu alti compozitori de opera din Anglia, ca Giovanni Bononcini si Nicola Porpora. Pe langa activitatea sa operistica, compune sub patronajul ducelui de Chandos oratoriul "Esther" si unsprezece motete pentru solisti, cor si orchestra (1717-1720).
In 1719 primeste insarcinarea sa puna bazele unui teatru de opera la Londra, "The Royal Academy of Music", pentru care compune nu mai putin de 14 opere. Aici inregistreaza si marile sale succese cu operele "Radamisto" (1720), "Giulio Cesare in Egitto" (1724), "Tamerlano" (1724) si "Rodelinda" (1725), care il fac celebru in toata Europa.
Intre timp, interesul publicului londonez pentru opera in stil italian incepe sa scada, opera regala inregistreaza pierderi financiare si este nevoita sa-si inchida portile. Haendel incearca sa-si reprezinte noile compozitii ("Ezio" - 1732, "Ariodante" - 1735 si "Alcina" - 1735) intr-un teatru mai mic, dar se imbolnaveste si proiectul esueaza.
Oratoriile si muzica instrumentala
Haendel se orienteaza spre compozitia de oratorii pe teme laice si spre muzica instrumentala, in traditia muzicii engleze a lui Henry Purcell. Astfel da la iveala oratoriile "Athalia" (1733) si "Saul" (1739) si compune concerte pentru orga si orchestra (1736), precum si cele 12 Concerti grossi opus 6 (1739).
In 1742 realizeaza celebrul oratoriu "Messiah", executat in premiera la Dublin, ramas exemplar in acest gen pana astazi (Halleluja din acest oratoriu este una din cele mai cunoscute si mai des executate bucati muzicale).
Alte oratorii din aceasta perioada sunt: "Israel in Egipt" (1739), "Samson" (1743), "Iuda Maccabeul" (1747) si "Solomon" (1749). Cu ocazia incheierii tratatului de pace din Aachen in 1748, Haendel compune bucata "Foc de artificii" care, impreuna cu "Muzica apelor" compusa mai inainte (1717) cu ocazia urcarii pe tron a regelui George I, a capatat o mare popularitate. In timp ce lucra la compozitia oratoriului "Jephta" (1751), Haendel isi pierde vederea.
Moare la Londra pe 14 aprilie 1759, fiind inmormantat cu deosebite onoruri in "Coltul Poetilor" din Westminster Abbey.
Importanta muzicii lui Haendel
Opera lui Georg Friedric Haendel reprezinta, impreuna cu creatiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Stilul operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor conventionale la tratarea dramatica a recitativelor, ariilor si partilor corale.
Marile sale opere se caracterizeaza printr-o magistrala imbinare a patosului, scenelor dramatice si interludiilor orchestrale, prin folosirea modulatiilor armonice, instrumentalizarii colorate, ritmului pregnant si interventiei solistilor instrumentali sau vocali.
El a influentat generatiile urmatoare de compozitori, ca Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.
Georg Friedrich Handel (scris uneori si Haendel, iar in engl. George Frideric Handel, n. 23 februarie 1685, Halle/Saale - d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor germano-englez.
A trait cea mai mare parte a vietii in Anglia. Impreuna cu contemporanul sau Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanti reprezentanti in muzica ai stilului baroc din perioada tarzie.
Viata si opera
Handel s-a nascut la 23 februarie 1685 in orasul Halle/Saxonia (Germania), unde a luat si primele lectii de muzica de la Friedrich Wilhelm Zachow. In varsta de 17 ani, in 1702, este deja organist in Halle, un an mai tarziu este angajat ca violonist si "Maestro al Cembalo" in orchestra Operei din Hamburg condusa de Reinhard Keiser.
Aici realizeaza in 1705 prima sa opera, "Almira" pe un libret de Feustking, cu care atrage atentia publicului. In primavara anului 1707 pleaca in Italia si ramane timp de doi ani in Florenta si Roma, studiind cu compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Alessandro si Domenico Scarlati si cu Agostino Steffani. In Italia compune opere, oratorii si un mare numar de cantate religioase, insusindu-si stilul si mijloacele muzicii italiene . In 1709 are loc cu mult succes premiera operei sale "Agrippina" (pe un text de Vincenzo Grimani) la Venetia.
Alternanta parodiei ironice cu stari de emotie profunda, trecerile de la comic la intrigi rafinate, oferite de libretul avut la dispozitie, sunt transpuse cu deosebita maestrie in spiritul operei venetiene.
Stabilirea in Anglia
In primavara anului 1710, Haendel revine in Germania pentru a prelua postul de Kapellmeister la curtea printului de Hanovra, dar deja catre sfarsitul anului pleaca la Londra, unde obtine succes cu opera feerica "Rinaldo" la Haymarket Theatre. Ramane definitiv in Anglia in calitate de compozitor si muzician al curtii regale. Din anul 1713 primeste o pensie anuala din partea casei regale britanice, iar in 1727 Haendel devine cetatean britanic.
Este propriul sau impresar la concurenta cu alti compozitori de opera din Anglia, ca Giovanni Bononcini si Nicola Porpora. Pe langa activitatea sa operistica, compune sub patronajul ducelui de Chandos oratoriul "Esther" si unsprezece motete pentru solisti, cor si orchestra (1717-1720).
In 1719 primeste insarcinarea sa puna bazele unui teatru de opera la Londra, "The Royal Academy of Music", pentru care compune nu mai putin de 14 opere. Aici inregistreaza si marile sale succese cu operele "Radamisto" (1720), "Giulio Cesare in Egitto" (1724), "Tamerlano" (1724) si "Rodelinda" (1725), care il fac celebru in toata Europa.
Intre timp, interesul publicului londonez pentru opera in stil italian incepe sa scada, opera regala inregistreaza pierderi financiare si este nevoita sa-si inchida portile. Haendel incearca sa-si reprezinte noile compozitii ("Ezio" - 1732, "Ariodante" - 1735 si "Alcina" - 1735) intr-un teatru mai mic, dar se imbolnaveste si proiectul esueaza.
Oratoriile si muzica instrumentala
Haendel se orienteaza spre compozitia de oratorii pe teme laice si spre muzica instrumentala, in traditia muzicii engleze a lui Henry Purcell. Astfel da la iveala oratoriile "Athalia" (1733) si "Saul" (1739) si compune concerte pentru orga si orchestra (1736), precum si cele 12 Concerti grossi opus 6 (1739).
In 1742 realizeaza celebrul oratoriu "Messiah", executat in premiera la Dublin, ramas exemplar in acest gen pana astazi (Halleluja din acest oratoriu este una din cele mai cunoscute si mai des executate bucati muzicale).
Alte oratorii din aceasta perioada sunt: "Israel in Egipt" (1739), "Samson" (1743), "Iuda Maccabeul" (1747) si "Solomon" (1749). Cu ocazia incheierii tratatului de pace din Aachen in 1748, Haendel compune bucata "Foc de artificii" care, impreuna cu "Muzica apelor" compusa mai inainte (1717) cu ocazia urcarii pe tron a regelui George I, a capatat o mare popularitate. In timp ce lucra la compozitia oratoriului "Jephta" (1751), Haendel isi pierde vederea.
Moare la Londra pe 14 aprilie 1759, fiind inmormantat cu deosebite onoruri in "Coltul Poetilor" din Westminster Abbey.
Importanta muzicii lui Haendel
Opera lui Georg Friedric Haendel reprezinta, impreuna cu creatiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Stilul operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor conventionale la tratarea dramatica a recitativelor, ariilor si partilor corale.
Marile sale opere se caracterizeaza printr-o magistrala imbinare a patosului, scenelor dramatice si interludiilor orchestrale, prin folosirea modulatiilor armonice, instrumentalizarii colorate, ritmului pregnant si interventiei solistilor instrumentali sau vocali.
El a influentat generatiile urmatoare de compozitori, ca Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.