Zen sau Chan este un curent filosofico-religios al budismului mahayana. Incepand cu secolul XX, filosofia Zen este introdusa si in Europa.
Numele zen vine de la pronuntia japoneza a cuvantului chinezesc chan (禅), care se trage de la cuvantul sanscrit dhyāna („meditatie" sau „stare meditativa".[1]
Istoric Zen este un budism adaptat pentru Japonia.[necesita citare] Raspandirea cea mai larga avand loc in perioada Evului Mediu, cand Zen devine "religia oficiala" a clasei conducatoare japoneze- samuraii.
Zenul este transmisia exacta a practicii zazen.Este practica posturii si a respiratiei corecte, cu corpul si mintea unificate, abandonand astfel orice idee sau spirit de cautare ori de profit personal, detasat de complicatiile mintii egoiste.[necesita citare] Este postura in care "trezitul" Shakyamuni a atins iluminarea acum 2600 de ani. Maestrul Deshimaru o numea „intoarcerea la conditia normala, originara, universala a corpului si a mintii
Zazenul se adreseaza deci tuturor, fara deosebire de varsta, sex sau inteligenta. Kodo Sawaki spunea: „Lasati zazenul sa faca zazen!".[necesita citare]
Zenul nu este filosofie, nu este psihologie, nu este doctrina. El este dincolo de filosofii, de concepte, de forme. Esenta zenului nu se exprima prin cuvinte.