Din aceeasi categorie
|
Ludwig van Beethoven 1.302 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regii Frantei: Ludovic al XIV-lea, Regele Soare 206 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
George Enescu 1.271 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Povestile Pelesului 603 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Piatra lui Iacov: Casa lui Dumnezeu | Secretele Bibliei 331 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fiicele lui Nefertiti si surorile lui Tutankhamon 373 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Fiicele lui Nefertiti si surorile lui Tutankhamon 307 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Fiicele lui Nefertiti si surorile lui Tutankhamon 276 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Anthony Perkins - Interview (1962) 822 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Thor - Aparatorul omului (mitologia nordica explicata) 232 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Johannes Brahms - "succesorul" lui Beethoven
| Adaugat de Cozana | 07.03.2013 |  Adauga
la favorite |
1.469 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteBrahms a fost considerat de ctre muli "succesorul" lui Beethoven, iar prima sa simfonie a fost descris de Hans von Bulow drept a zecea a lui Beethoven (supranume folosit i astzi).
Brahms s-a nscut la Hamburg. Tatl su, care i-a dat primele lecii de muzic, era contrabasist. Brahms s-a remarcat la pian i ajuta la suplimentarea venitului relativ sczut al familiei, prin interpretri in restaurante i teatre, precum i prin oferirea de lecii de pian. Dei povestea larg-cunoscut este c Brahms a trebuit s cinte la pian prin baruri i bordeluri, studii recente, precum cele ale lui Kurt Hoffman[1], sugereaz c acest fapt este probabil incorect. Intr-o perioad, el a invat i violoncelul, dei progresul su a fost intrerupt odat cu sustragerea instrumentului chiar de ctre profesorul su.
Johannes Brahms (masca mortuar)Tanrul Brahms a interpretat cateva concerte publice, dar nu a devenit foarte cunoscut drept pianist (dei mai tarziu avea s interpreteze ambele prime-audiii ale lucrrilor sale Concertul pentru pian No. 1 in 1859 i Concertul pentru pian No. 2 in 1881.
A inceput s i compun, ins eforturile sale n-au primit atenia cuvenit pan in 1853, cand a mers intr-un turneu de concerte alturi de Eduard Remenyi. In acest turneu, a fcut cunotin cu Joseph Joachim, Franz Liszt i mai tarziu a fost prezentat marelui compozitor german Robert Schumann. Remenyi s-a simit, ins, ofensat de eecul lui Brahms in a aprecia cu toat inima Sonata in B minor a lui Liszt intr-o vizit la Curtea de la Weimar, unde Liszt era muzicianul curii, iar Brahms a adormit la una dintre operele recent compuse ale acestuia. Muli dintre prietenii lui Brahms au afirmat c Remenyi, fiind un curtezan lefuit, se atepta ca tanrul Brahms s se conformeze practicii obinuite a aplauzelor politicoase acordate piesei unei celebriti, ins acesta a afiat simple complimente amabile. I-a spus lui Brahms c prietenia lor trebuie s se sfareasc, dei nu era clar dac Liszt se simise sau nu ofensat. Joachim, ins, avea s devin unul dintre cei mai apropiai prieteni, iar Schumann, prin articole slvitoare pentru Brahms, a jucat un rol important in atragerea ateniei publicului asupra compoziiilor tanrului. Lui Brahms i-a fost prezentat i soia lui Schumann, compozitoarea i pianista Clara, cu 14 ani mai in varst, fa de care a avut o prietenie afectiv pasional, ins intotdeauna platonic. Brahms nu s-a cstorit niciodat.
Mormantul lui Johannes Brahms in Cimitirul central (Zentralfriedhof) din Viena.In 1862 se stabilete permanent la Viena i incepe s se concentreze total asupra compoziiei. Cu lucrri precum Un Recviem german, Brahms dobandete in final o reputaie puternic i devine recunoscut inc din timpul vieii sale drept unul dintre marii compozitori. Poate c aceasta i-a oferit in sfarit increderea necesar pentru a termina prima sa simfonie; ea apare in 1876, dup aproape zece ani de trud. Celelalte trei simfonii au urmat apoi intr-o succesiune indestul de rapid (1877, 1883, 1885).
Brahms cltorea adesea, atat pentru afaceri (concerte in turnee), cat i din plcere. Vizita deseori Italia in timpul primverii i de obicei se stabilea intr-o aezare rural plcut in care putea compune in timpul verii. Ii plcea in mod deosebit s petreac timpul afar, unde simea c putea gandi mai limpede.
In 1890, la varsta de 57 de ani, Brahms decide s renune la compus. S-a dovedit mai tarziu, ins, c nu i-a putut respecta decizia i in anii premergtori morii sale a scris un numr de capodopere recunoscute, inclusiv cele dou sonate pentru clarinet Op. 120 (1894) i cele Patru Melodii Serioase (Vier ernste Gesange) Op. 121 (1896).
In timpul terminrii melodiilor din cadrul Op. 121 Brahms cade lovit de cancer (sursele sunt incerte fie a fost vorba despre ficat sau pancreas). Condiia sa se inrutete treptat i la 3 aprilie 1897 moare. Este inmormantat in Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena.
Lucrri
Brahms a compus un numr de opere importante pentru orchestr, inclusiv patru simfonii, dou concerte pentru pian, un concert pentru vioar, un dublu concert pentru vioar i violoncel i ampla lucrare coral Un recviem german (Ein deutsches Requiem). Ultimul dintre acestea se remarc prin a nu fi un recviem tradiional, liturgic (Missa pro defunctis), ci un ansamblu de texte pe care Brahms le-a ales din Biblia lui Luther. De asemenea, Brahms a fost un compozitor prolific in forma tem cu variaiuni, compunand remarcabilele Variaiuni i Fug dup o tem de Haendel, Variaiunile Paganini i Variaiuni dup o tem de Joseph Haydn, alturi de cicluri mai puin cunoscute de alte variaiuni.
De asemenea, Brahms a compus i un mare numr de lucrri pentru ansambluri mici. Multele lucrri de muzic de camer formeaz o parte din nucleul acestui repertoriu, aidoma muzicii sale pentru pian solo. Brahms este considerat drept fiind printre cei mai mari compozitori de lieduri, aparinandu-i un numr de aproape 200. A compus i un ciclu de preludii corale pentru org cu puin timp inainte de moartea sa, care au devenit astzi o parte important din repertoriul standard al orgii.
Brahms nu a compus niciodat vreo oper, nici nu s-a folosit vreodat de forma de poem simfonic caracteristic secolului al XIX-lea. Brahms era un adept inverunat al muzicii absolute - muzic ce nu se bazeaz pe o scen concret sau narativ precum in cazul unui poem simfonic.
Brahms s-a nscut la Hamburg. Tatl su, care i-a dat primele lecii de muzic, era contrabasist. Brahms s-a remarcat la pian i ajuta la suplimentarea venitului relativ sczut al familiei, prin interpretri in restaurante i teatre, precum i prin oferirea de lecii de pian. Dei povestea larg-cunoscut este c Brahms a trebuit s cinte la pian prin baruri i bordeluri, studii recente, precum cele ale lui Kurt Hoffman[1], sugereaz c acest fapt este probabil incorect. Intr-o perioad, el a invat i violoncelul, dei progresul su a fost intrerupt odat cu sustragerea instrumentului chiar de ctre profesorul su.
Johannes Brahms (masca mortuar)Tanrul Brahms a interpretat cateva concerte publice, dar nu a devenit foarte cunoscut drept pianist (dei mai tarziu avea s interpreteze ambele prime-audiii ale lucrrilor sale Concertul pentru pian No. 1 in 1859 i Concertul pentru pian No. 2 in 1881.
A inceput s i compun, ins eforturile sale n-au primit atenia cuvenit pan in 1853, cand a mers intr-un turneu de concerte alturi de Eduard Remenyi. In acest turneu, a fcut cunotin cu Joseph Joachim, Franz Liszt i mai tarziu a fost prezentat marelui compozitor german Robert Schumann. Remenyi s-a simit, ins, ofensat de eecul lui Brahms in a aprecia cu toat inima Sonata in B minor a lui Liszt intr-o vizit la Curtea de la Weimar, unde Liszt era muzicianul curii, iar Brahms a adormit la una dintre operele recent compuse ale acestuia. Muli dintre prietenii lui Brahms au afirmat c Remenyi, fiind un curtezan lefuit, se atepta ca tanrul Brahms s se conformeze practicii obinuite a aplauzelor politicoase acordate piesei unei celebriti, ins acesta a afiat simple complimente amabile. I-a spus lui Brahms c prietenia lor trebuie s se sfareasc, dei nu era clar dac Liszt se simise sau nu ofensat. Joachim, ins, avea s devin unul dintre cei mai apropiai prieteni, iar Schumann, prin articole slvitoare pentru Brahms, a jucat un rol important in atragerea ateniei publicului asupra compoziiilor tanrului. Lui Brahms i-a fost prezentat i soia lui Schumann, compozitoarea i pianista Clara, cu 14 ani mai in varst, fa de care a avut o prietenie afectiv pasional, ins intotdeauna platonic. Brahms nu s-a cstorit niciodat.
Mormantul lui Johannes Brahms in Cimitirul central (Zentralfriedhof) din Viena.In 1862 se stabilete permanent la Viena i incepe s se concentreze total asupra compoziiei. Cu lucrri precum Un Recviem german, Brahms dobandete in final o reputaie puternic i devine recunoscut inc din timpul vieii sale drept unul dintre marii compozitori. Poate c aceasta i-a oferit in sfarit increderea necesar pentru a termina prima sa simfonie; ea apare in 1876, dup aproape zece ani de trud. Celelalte trei simfonii au urmat apoi intr-o succesiune indestul de rapid (1877, 1883, 1885).
Brahms cltorea adesea, atat pentru afaceri (concerte in turnee), cat i din plcere. Vizita deseori Italia in timpul primverii i de obicei se stabilea intr-o aezare rural plcut in care putea compune in timpul verii. Ii plcea in mod deosebit s petreac timpul afar, unde simea c putea gandi mai limpede.
In 1890, la varsta de 57 de ani, Brahms decide s renune la compus. S-a dovedit mai tarziu, ins, c nu i-a putut respecta decizia i in anii premergtori morii sale a scris un numr de capodopere recunoscute, inclusiv cele dou sonate pentru clarinet Op. 120 (1894) i cele Patru Melodii Serioase (Vier ernste Gesange) Op. 121 (1896).
In timpul terminrii melodiilor din cadrul Op. 121 Brahms cade lovit de cancer (sursele sunt incerte fie a fost vorba despre ficat sau pancreas). Condiia sa se inrutete treptat i la 3 aprilie 1897 moare. Este inmormantat in Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena.
Lucrri
Brahms a compus un numr de opere importante pentru orchestr, inclusiv patru simfonii, dou concerte pentru pian, un concert pentru vioar, un dublu concert pentru vioar i violoncel i ampla lucrare coral Un recviem german (Ein deutsches Requiem). Ultimul dintre acestea se remarc prin a nu fi un recviem tradiional, liturgic (Missa pro defunctis), ci un ansamblu de texte pe care Brahms le-a ales din Biblia lui Luther. De asemenea, Brahms a fost un compozitor prolific in forma tem cu variaiuni, compunand remarcabilele Variaiuni i Fug dup o tem de Haendel, Variaiunile Paganini i Variaiuni dup o tem de Joseph Haydn, alturi de cicluri mai puin cunoscute de alte variaiuni.
De asemenea, Brahms a compus i un mare numr de lucrri pentru ansambluri mici. Multele lucrri de muzic de camer formeaz o parte din nucleul acestui repertoriu, aidoma muzicii sale pentru pian solo. Brahms este considerat drept fiind printre cei mai mari compozitori de lieduri, aparinandu-i un numr de aproape 200. A compus i un ciclu de preludii corale pentru org cu puin timp inainte de moartea sa, care au devenit astzi o parte important din repertoriul standard al orgii.
Brahms nu a compus niciodat vreo oper, nici nu s-a folosit vreodat de forma de poem simfonic caracteristic secolului al XIX-lea. Brahms era un adept inverunat al muzicii absolute - muzic ce nu se bazeaz pe o scen concret sau narativ precum in cazul unui poem simfonic.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.