Nascuta la 18 decembrie 1626, Cristina, regina Suediei, este una dintre cele mai controversate femei din istorie, cu numele complet Christina Augusta. Fiica a lui Gustavus Adolphus al Suediei si a Mariei Eleonora de Brandenburg, ea era una dintre reginele aparte ale lumii, care a avut o personalitate deosebita. Este singurul copil legitim al lui Gustav Adolf, care a supravietuit si a fost plina de surprize inca de la nastere. Cu toate ca parintii ei credeau cu tarie ca este baietel si isi doreau foarte mult un baiat, nu mica le-a fost mirarea cand au observat ca este fetita.
Dand nastere la doua fetite, inainte de a veni pe lume Cristina regina Suediei, Maria Eleonora isi dorea foarte mult un baietel, fiind dezamagita de faptul ca noul copil a fost tot o fata. Inca de cand era mica, a fost crescuta precum un baiat, deoarece era singurul mostenitor al tronului, astfel, a primit educatia adecvata unui mostenitor de tron specifica secolului al XVII-lea. Fiind invatata sa calareasca sau sa vaneze, asemenea unui barbat, devenise interesata de arme, stiinta sau vanatoare, fiind, de asemenea, imbracata cu haine barbatesti.
Pe data de 16 noiembrie 1632, tatal reginei Suediei Cristina este ucis in lupta de la Lutzen, insa, inainte ca acesta sa plece pentru a apara protestantismul, in razboiul de 30 de ani, a lasat-o pe fiica sa mostenitoare a tronului, ca masura de precautie pentru situatia in care nu se va mai intoarce, fapt ce s-a si intamplat. La moartea tatalui avea 6 ani, iar pana sa devina majora, tara, saracita de razboaie, a fost condusa de un consiliu, format din cinci demnitari. De asemenea, inainte de a muri, tatal ei a hotarat ca fiica sa, sa se afle in grija surorii sale, Ecaterina a Suediei, iar mama reginei urmeaza sa fie exilata in castelul Gripsholm, avand voie sa isi vada fiica dupa trei ani.
Conform dorintei tatalui, regina Christina a Suediei traieste in casa matusii sale, iar mama ei ii scrie des. In anul 1640 pleaca in Danemarca, iar in 1648 se intoarce in Suedia. In tot acest timp, regina se ocupa de mama ei in masura in care ii permite Consiliul. Ii cumpara castelul Makalos, pe care nu l-a platit niciodata si il inapoiaza in anul 1652. Educatia primita dupa moartea tatalui era specifica unui mostenitor de tron, astfel, ea lucra cate 12 ore in fiecare zi, dobandind cunostiinte alese in teologie, literatura clasica, filozofie, politica, educatie fizica sau geografie, demonstrand, de asemenea, un interes deosebit pentru astronomie si chimie.
Omul de incredere al reginei Christina a Suediei este Axel Oxenstierna, care era un bun prieten al tatalui sau. Acesta i-a fost alaturi nu doar in perioada in care era minora, ci si dupa atingerea majoratului, care s-a petrecut la 17 decembrie 1644. Pe perioada in care a fost regina, a uimit prin viata luxoasa pe care o traia, obisnuind sa achizitioneze obiecte de arta foarte scumpe si sa gazduiasca artisti celebri, filozofi si scriitori ai perioadei in care traia. Era un spirit liber, ce nu traia dupa reguli, contrastand cu tatal ei, un rege extrem de echilibrat.
In ciuda faptului ca era potrivit pentru regina Christina a Suediei sa se casatoreasca si sa aiba un urmas la tron, nu ii suradea gandul de a deveni mama. Stiind cat de dificil a fost pentru mama ei sa o nasca, mai ales ca aceasta fusese aproape de moarte, nu dorea sa treaca prin ce a terecut mama ei, chiar daca asta insemna sa nu aiba mostenitor la tron. Cu toate ca a fost extrem de curtata, fiind multi printi interesati sa ii ceara mana, aceasta nu a prezentat nici un interes, preferand sa fie necasatorita. Pentru a incheia sirul aliantelor matrimoniale il numeste urmas la tron pe varul ei, , Carol X Gustav, care era unul dintre predendentii ei.
O controversa a reginei Christina a Suediei consta in sexualitatea ei, despre care multi sustineau ca aceasta era atrasa de femei, fiind cunoscuta pasiunea ei fata de frumoasa contesa Ebbe Sparre. Drept dovada a existentei unei relatii intre cele doua au ramas scrisorile pe care cele doua si le trimiteau una alteia, care erau adevarate scrisori de dragoste. Cu toate ca s-a casatorit contesa si a parasit curtea regala, acestea doua au continuat sa corespondeze, continuand relatia prin scrisori.
In ciuda zvonurilor existente despre sexualatitatea reginei Christina a Suediei, aceasta a fost un simbol pentru femeile din acea vreme, datorita caracterului puternic si a personalitatii deosebite, fiind un conducator de exceptie. Toata viata ei a fost o persoana complexa, care a luat decizii surprinzatoare, astfel, la 6 iunie 1654 renunta la tron si se converteste in secret la catolicism, renuntand la protestantism. Dupa renuntarea la tron si-a schimbat numele in Maria Christina Alexandra si a calatorit la Paris, Bruxelles sau Roma, preferand sa se stabileasca la Roma.
Pe durata vietii, regina Christina a Suediei a fost extrem de interesata de alchimie, detinand inca din anul 1643 doua carti despre alchimie, pe care le primise cadou. Cu toate ca era pasionata de alchimie, detinea cunostinte impresionnate de chimie si fizica. Acestea nu era singurele carti de alchimie pe care regina le poseda, avand in biblioteca ei de la Vatican peste 2000 de manuscrise, printre care se aflau carti ale unor alchimisti celebri.
Regina Christina a Suediei este celebra pentru prieteniile pe care le-a avut cu personalitatile vremii. Pe cand avea 23 de ani l-a avut pe tutore pe folozoful Rene Descartes, care a locuit la curtea regala pentru o perioada de doi ani, iar printre preferatii ei ocupa un loc fruntas alchimistul italian Palombara, pentru care a construit, in semn de apreciere, Porta Magica, pe laturile caruia se aflau simboluri oculte. Legatura dintre cei doi a fost una foarte puternica, motiv pentru care dupa ce acesta s-a stins din viata, i-a ajutat familia cu bani.
Stabilita la Roma, dupa finalizarea calatoriilor, regina Christina a Suediei a devenit celebra pentru viata luxoasa pe care o traia, impresionandu-l cu farmecul ei si pe Papa Alexandru al VII-lea. De asemenea, regina atragea si prin vestimentatia ei masculina, dar si prin libertatea cu care si-a permis sa traiasca, renunta pana si la religia ei strabuna, pentru a se converti la catolicism, o religie ce ii oferea mai multa libertate. La Roma s-a dedicat scrierii memoriilor si a intemeiat Academia Clementini.
In varsta de 62 de ani, in anul 1689, regina Christina a Suediei moare, iar ultima ei dorinta este implinita, fiind inhumata in basilica San Pietro. Pentru ca aceasta ultima dorinta a ei sa se implineasca a daruit biblioteca ei bogata Vaticanului, gasindu-si astfel locul de veci printre papi, cardinali sau printi laici. Dupa ce, pe parcursul vietii, si-a dezvoltat preocupari specifice barbatilor si a dus o viata dictata de curaj si de libertate, dupa moarte s-a numarat printre cele 4 femei care au avut onoarea de a fi inhumate in basilica San Pietro.