Din aceeasi categorie
|
Regina Elisabeta a Romaniei/Carmen Sylva. 62 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Carol I si Elisabeta – Primii regi ai Romaniei 1.129 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Elisabeta I si Elisabeta a II-a: Reginele de aur-Anglia 545 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Marie a Romaniei, uimitoarea regina a Carpatilor 285 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Secretele istoriei Elizabeth II Regina noastta 384 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regina Elisabeta a II-a si liderii Marii Britanii 300 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Elisabeta (Carmen Sylva) 988 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
REGINA MARIA A ROMANIEI - partea a II-a 67 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Regina Maria inainte de Romania. 17 ani de poveste 67 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum a fost la bordul primelor nave de lux? 204 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Regina Elisabeta a Romaniei
| Adaugat de Cozana | 05.02.2013 |  Adauga
la favorite |
741 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteElisabeta de Neuwied (cunoscuta ca Regina Elisabeta a Romaniei, nume complet: Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916 (S.N. 2 martie), Curtea de Arges) a fost intaia regina a Romaniei, sotia lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege roman din renumita dinastie germana Hohenzollern, a fost o patroana a artelor, fondatoare a unor institutii caritabile, poeta, eseista si scriitoare. Maiestatea Sa este deasemenea cunoscuta sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar ca patroana a artelor adoptase pseudonimul Carmen Sylva, si ca fondatoare de institutii caritabile a fost supranumita de oamenii din popor Mama ranitilor.
S-a nascut pe 29 decembrie 1843 in castelul Monrepos din Neuwied (astazi in unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Renania-Palatinat) pe Rin si a murit pe data de 18 februarie / 2 martie 1916 in Bucuresti. Mormantul Maiestatii Sale se gaseste la Manastirea Arges, unde sunt ingropati toti Regii si Reginele Romaniei.
Elisabeta era fiica lui Hermann, print de Wied. In 1869 Principesa Elisabeta de Wied se casatoreste cu Domnitorul Carol I al Romaniei, devenind astfel in 1881 prima regina a Romaniei in urma recunoasterii tarii drept regat atat de Poarta Otomana cat si de marile Puteri Europene dupa Razboiul de Independenta a Romaniei de la 1877.
Printesa Elisabeta von Wied a venit in Romania in 1869, la varsta de 26 de ani, pentru a se casatori cu Printul Karl von Hohenzollern, care a guvernat sub numele regal de Carol I al Romaniei. In acea vreme Principatul era sub tutela Imperiului Otoman. Dupa Razboiul de Independenta din 1877 si Tratatul de la Berlin (1878), Romania a fost recunoscuta ca regat in 1881 si Elisabeta a devenit prima Regina a Romaniei.
In timpul razboiului din 1877, Elisabeta a infiintat spitale, servicii de ambulanta si ingrijire si a procurat medicamente pentru raniti. Regina Elisabeta s-a implicat energic in sprijinirea artelor si a societatii filantropice, prin intermediul carora a incurajat doamnele din inalta societate sa aiba un rol activ in strangerea de fonduri si in gestionarea actelor caritabile. In absenta unui sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta a reginei, fondata in 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienti pe an, a distribuit medicamente gratuite si a monitorizat starea familiilor nevoiase.
Regina a avut si initiativa de a identifica potentialul mestesugurilor romanesti. Ea insasi se invesmanta adesea in portul national romanesc, socotit pana atunci strai al taranilor, si a incurajat doamnele din suita ei sa faca la fel, dandu-i astfel o valoare sociala deosebita. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de mestesuguri nationale.
Si-a facut o datorie din a incuraja tinerii talentati sa studieze prin intermediul unui program de burse. Regina s-a inconjurat cu artisti in devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Vacarescu si a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu si poetul Vasile Alecsandri.
Elisabeta a fost constienta de beneficiul major al turismului intr-o tara care nu era inca in circuitul turistic international. A initiat in acest domeniu o campanie sustinuta de publicitate pentru a-si face cunoscuta in strainatate tara sa adoptiva. Trenul Orient Express facea o halta la Sinaia si calatorii erau gazduiti la castelul regal.
Ca parte a aceleiasi campanii, Romania a participat la Expozitia Universala de la Paris in anii 1867, 1889 si 1900 cu multe articole lucrate traditional de femei, cum ar fi broderii si tapiterii, iar in 1912, regina a organizat la Berlin expozitia Die Frau im Kunst und Beruf (Femeia in arta si mestesuguri).
Talentul sau lingvistic desavarsit a ajutat-o sa publice diverse opere in limbile franceza, germana si engleza sub pseudonimul Carmen Sylva, prin lucrarile sale facand cunoscuta in strainatate Romania; astfel a atras atentia lui Pierre Loti si Mark Twain, care evocand-o a spus despre ea: „Acea printesa si poeta germana incantatoare, adorabila, isi aduce aminte ca florile codrului si campiile «i-au vorbit»".
In ciuda romantismului sau accentuat, se poate spune fara sovaiala despre Carmen Sylva ca a reusit, intr-o societate patriarhala, atunci cand sistemul de valori european era doar o fatada, sa initieze o miscare de emancipare a femeilor din Romania. Cel mai bun exemplu al acestei miscari este protejata ei Elena Vacarescu.
Regina Elisabeta a murit cu putin timp inainte ca Romania sa declare razboi Germaniei si a fost ingropata la manastirea de la Curtea de Arges.
Relatia sa cu poetul Mihai Eminescu
A fost poeta si prozatoare, o admiratoare sincera a poetului roman Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, insotit de o importanta suma de bani. Poetul a refuzat sa ridice premiul, profesand opinii antidinastice. Era o pasionata cititoare a poemelor sale, dupa cum rezulta dintr-o scrisoare trimisa de Titu Maiorescu lui Eminescu.
Relatiile dintre Mihai Eminescu si regele Carol I erau destul de tensionate dupa ce Mihai Eminescu a folosit, ca sa-l caracterizeze pe rege, formula oarecum ireverentioasa: „Carol ingaduitorul" intr-un editorial din gazeta conservatoare Timpul.
Publicistul de la ziarul conservator Timpul Mihai Eminescu era adeptul unei monarhii autoritariste, dar Constitutia in vigoare dadea regelui doar puterile unei monarhii constitutionale, masura de precautie care urma sa impiedice orice noua tentativa de dictatura regala dupa precedentul istoric al domniei printului pamantean Alexandru Ioan Cuza.
Pseudonimul literar al reginei Elisabeta I a Romaniei era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latina prin „Cantecul padurii". Maiestatea Sa se fotografia in fata masinii de scris si este cunoscut faptul ca in prima reclama publicitara din lume de tip testimonial pentru o companie producatoare de masini de scris aparea chiar regina Romaniei. Casa regala a Romaniei, nefiind prea bogata (a se vedea celebra poveste privind Coroana de otel), isi completa veniturile din publicitate!
A fost supranumita regina scriitoare: a scris poeme, basme, povestiri, romane, lucrari cu caracter memorialistic. A tradus din opera lui Pierre Loti. Resedinta ei preferata era Castelul Peles, unde isi tinea si biblioteca. A contribuit la completarea veniturile casei regale din Romania, una din cele mai sarace familii domnitoare din Europa in clipa cind Principele de Hohenzollern a acceptat tronul tarii, printr-o serie de reclame tiparite in marile ziare europene de tip „testimonial" pentru mai multi producatori mari de masini de scris.
Vacantele de vara si le petrecea la Constanta, unde chiar in port regele Carol I construise un pavilion special. De cite ori regina auzea un vapor parasind rada portului, agita o batista de matase alba in directia lui si ii recita prin portavoce un poem. Dupa moartea reginei sindicatele navigatorilor au decis sa-i ridice in fata Cazinoului din Mamaia o statuie in marime naturala, orientata cu fata spre mare. Statuia de bronz se gaseste azi intr-un subsol al Muzeului de Istorie din Constanta si asteapta sa fie repusa la locul ei.
Elisabeta de Wied (Carmen Sylva) impreuna cu sotul ei, regele Carol I
Regina Carmen Sylva si-a devotat intreaga ei viata desavarsirii spirituale si carierei de scriitor. A scris in mai multe limbi, fiind fluenta si perfect inteligibila in germana, franceza, engleza si romana. Cunostea la perfectie limba latina si limba greaca. A colaborat la scrierea mai multor carti cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Mihai Eminescu. Mite era cumnata lui Titu Maiorescu, si a devenit eroina principala a unui roman de dragoste scris de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoasa ca relatia cu Veronica Micle. Titu Maiorescu era casatorit cu Klara Kremnitz, dar dupa moartea prematura a acesteia, in urma unui cancer la san isi noteaza in Jurnal interesul sau pentru Mite. Prin intermediul lui Mite Kremnitz, Carmen Sylva l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. Intr-o scrisoare pe care Titu Maiorescu i-o trimite lui Mihai Eminescu si care continea asigurari ca volumul de Poesii ingrijit de Maiorescu si publicat in 1883 la editura Socec, acesta ii transmite poetului ca la curtea de la Castelul Peles doamnele de curte si regina insasi au invatat deja poeziile sale pe de rost!
Iubitoare si creatoare de arta si literatura, era o buna cunoscatoare si interpreta de muzica - canto, pian, orga; avea in acelasi timp si calitati de pictor. Excelenta amfitrioana, femeie rafinata si culta, Elisabeta creeaza un salon pentru oamenii de cultura in care se gasesc, printre altii, Vasile Alecsandri, Elena Vacarescu, Mite Kremnitz, Titu Maiorescu. Ii admira atat pe Mihai Eminescu, considerandu-l un mare poet romantic, cat si pe George Enescu. Pe acesta l-a ajutat in drumul devenirii sale de mare compozitor, prin construirea langa Castelul Peles a unei sali de concerte special conceputa pentru el si prin daruirea unei viori construita de celebrul lutier italian Amati.
Azilul orbilor „Regina Elisabeta"
In 1909, Regina Elisabeta a infiintat „Azilul orbilor Regina Elisabeta" pe strada Vatra Luminoasa din Bucuresti, care functioneaza si in prezent, acest centru avand un liceu pentru cei cu deficiente vizuale, o scoala postliceala sanitara etc.
Regele Carol a sprijinit actiunea umanitara a Reginei, adresandu-i lui Ion I.C. Bratianu, Presedinte al Consiliului de ministri, pe 26 noiembrie 1909, o scrisoare prin care dorea ca statul sa se implice in activitatile acestui asezamant, regele „punand la dispozitie suma de 500.000 lei pentru achitarea datoriilor in fiinta si terminarea cladirilor trebuincioase". Si Regina a adresat lui Ion I.C. Bratianu pe 25 noiembrie 1909 o scrisoare in care scria: „in via dorinta de a veni in ajutorul orbilor, am luat acum cativa ani initiativa de a infiinta un azil menit a le da adapost statornic deprinzandu-i in acelasi timp la o munca folositoare.(...) Sunt incredintata ca acest asezamant va raspunde si in viitor menirei sale umanitare si ca deapururea infirmii se vor bucura intr-insul de o adevarata alinare"
A scris enorm, peste o mie de poezii, nouazeci de nuvele stranse in patru volume antologice, treizeci de opere dramatice si patru romane. A scris in limba germana, uneori chiar cu caractere gotice. Opera ei a fost transpusa in limba romana de Mihai Eminescu, George Cosbuc, Mite Kremnitz sau Adrian Maniu
S-a nascut pe 29 decembrie 1843 in castelul Monrepos din Neuwied (astazi in unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Renania-Palatinat) pe Rin si a murit pe data de 18 februarie / 2 martie 1916 in Bucuresti. Mormantul Maiestatii Sale se gaseste la Manastirea Arges, unde sunt ingropati toti Regii si Reginele Romaniei.
Elisabeta era fiica lui Hermann, print de Wied. In 1869 Principesa Elisabeta de Wied se casatoreste cu Domnitorul Carol I al Romaniei, devenind astfel in 1881 prima regina a Romaniei in urma recunoasterii tarii drept regat atat de Poarta Otomana cat si de marile Puteri Europene dupa Razboiul de Independenta a Romaniei de la 1877.
Printesa Elisabeta von Wied a venit in Romania in 1869, la varsta de 26 de ani, pentru a se casatori cu Printul Karl von Hohenzollern, care a guvernat sub numele regal de Carol I al Romaniei. In acea vreme Principatul era sub tutela Imperiului Otoman. Dupa Razboiul de Independenta din 1877 si Tratatul de la Berlin (1878), Romania a fost recunoscuta ca regat in 1881 si Elisabeta a devenit prima Regina a Romaniei.
In timpul razboiului din 1877, Elisabeta a infiintat spitale, servicii de ambulanta si ingrijire si a procurat medicamente pentru raniti. Regina Elisabeta s-a implicat energic in sprijinirea artelor si a societatii filantropice, prin intermediul carora a incurajat doamnele din inalta societate sa aiba un rol activ in strangerea de fonduri si in gestionarea actelor caritabile. In absenta unui sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta a reginei, fondata in 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienti pe an, a distribuit medicamente gratuite si a monitorizat starea familiilor nevoiase.
Regina a avut si initiativa de a identifica potentialul mestesugurilor romanesti. Ea insasi se invesmanta adesea in portul national romanesc, socotit pana atunci strai al taranilor, si a incurajat doamnele din suita ei sa faca la fel, dandu-i astfel o valoare sociala deosebita. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de mestesuguri nationale.
Si-a facut o datorie din a incuraja tinerii talentati sa studieze prin intermediul unui program de burse. Regina s-a inconjurat cu artisti in devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Vacarescu si a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu si poetul Vasile Alecsandri.
Elisabeta a fost constienta de beneficiul major al turismului intr-o tara care nu era inca in circuitul turistic international. A initiat in acest domeniu o campanie sustinuta de publicitate pentru a-si face cunoscuta in strainatate tara sa adoptiva. Trenul Orient Express facea o halta la Sinaia si calatorii erau gazduiti la castelul regal.
Ca parte a aceleiasi campanii, Romania a participat la Expozitia Universala de la Paris in anii 1867, 1889 si 1900 cu multe articole lucrate traditional de femei, cum ar fi broderii si tapiterii, iar in 1912, regina a organizat la Berlin expozitia Die Frau im Kunst und Beruf (Femeia in arta si mestesuguri).
Talentul sau lingvistic desavarsit a ajutat-o sa publice diverse opere in limbile franceza, germana si engleza sub pseudonimul Carmen Sylva, prin lucrarile sale facand cunoscuta in strainatate Romania; astfel a atras atentia lui Pierre Loti si Mark Twain, care evocand-o a spus despre ea: „Acea printesa si poeta germana incantatoare, adorabila, isi aduce aminte ca florile codrului si campiile «i-au vorbit»".
In ciuda romantismului sau accentuat, se poate spune fara sovaiala despre Carmen Sylva ca a reusit, intr-o societate patriarhala, atunci cand sistemul de valori european era doar o fatada, sa initieze o miscare de emancipare a femeilor din Romania. Cel mai bun exemplu al acestei miscari este protejata ei Elena Vacarescu.
Regina Elisabeta a murit cu putin timp inainte ca Romania sa declare razboi Germaniei si a fost ingropata la manastirea de la Curtea de Arges.
Relatia sa cu poetul Mihai Eminescu
A fost poeta si prozatoare, o admiratoare sincera a poetului roman Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, insotit de o importanta suma de bani. Poetul a refuzat sa ridice premiul, profesand opinii antidinastice. Era o pasionata cititoare a poemelor sale, dupa cum rezulta dintr-o scrisoare trimisa de Titu Maiorescu lui Eminescu.
Relatiile dintre Mihai Eminescu si regele Carol I erau destul de tensionate dupa ce Mihai Eminescu a folosit, ca sa-l caracterizeze pe rege, formula oarecum ireverentioasa: „Carol ingaduitorul" intr-un editorial din gazeta conservatoare Timpul.
Publicistul de la ziarul conservator Timpul Mihai Eminescu era adeptul unei monarhii autoritariste, dar Constitutia in vigoare dadea regelui doar puterile unei monarhii constitutionale, masura de precautie care urma sa impiedice orice noua tentativa de dictatura regala dupa precedentul istoric al domniei printului pamantean Alexandru Ioan Cuza.
Pseudonimul literar al reginei Elisabeta I a Romaniei era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latina prin „Cantecul padurii". Maiestatea Sa se fotografia in fata masinii de scris si este cunoscut faptul ca in prima reclama publicitara din lume de tip testimonial pentru o companie producatoare de masini de scris aparea chiar regina Romaniei. Casa regala a Romaniei, nefiind prea bogata (a se vedea celebra poveste privind Coroana de otel), isi completa veniturile din publicitate!
A fost supranumita regina scriitoare: a scris poeme, basme, povestiri, romane, lucrari cu caracter memorialistic. A tradus din opera lui Pierre Loti. Resedinta ei preferata era Castelul Peles, unde isi tinea si biblioteca. A contribuit la completarea veniturile casei regale din Romania, una din cele mai sarace familii domnitoare din Europa in clipa cind Principele de Hohenzollern a acceptat tronul tarii, printr-o serie de reclame tiparite in marile ziare europene de tip „testimonial" pentru mai multi producatori mari de masini de scris.
Vacantele de vara si le petrecea la Constanta, unde chiar in port regele Carol I construise un pavilion special. De cite ori regina auzea un vapor parasind rada portului, agita o batista de matase alba in directia lui si ii recita prin portavoce un poem. Dupa moartea reginei sindicatele navigatorilor au decis sa-i ridice in fata Cazinoului din Mamaia o statuie in marime naturala, orientata cu fata spre mare. Statuia de bronz se gaseste azi intr-un subsol al Muzeului de Istorie din Constanta si asteapta sa fie repusa la locul ei.
Elisabeta de Wied (Carmen Sylva) impreuna cu sotul ei, regele Carol I
Regina Carmen Sylva si-a devotat intreaga ei viata desavarsirii spirituale si carierei de scriitor. A scris in mai multe limbi, fiind fluenta si perfect inteligibila in germana, franceza, engleza si romana. Cunostea la perfectie limba latina si limba greaca. A colaborat la scrierea mai multor carti cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Mihai Eminescu. Mite era cumnata lui Titu Maiorescu, si a devenit eroina principala a unui roman de dragoste scris de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoasa ca relatia cu Veronica Micle. Titu Maiorescu era casatorit cu Klara Kremnitz, dar dupa moartea prematura a acesteia, in urma unui cancer la san isi noteaza in Jurnal interesul sau pentru Mite. Prin intermediul lui Mite Kremnitz, Carmen Sylva l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. Intr-o scrisoare pe care Titu Maiorescu i-o trimite lui Mihai Eminescu si care continea asigurari ca volumul de Poesii ingrijit de Maiorescu si publicat in 1883 la editura Socec, acesta ii transmite poetului ca la curtea de la Castelul Peles doamnele de curte si regina insasi au invatat deja poeziile sale pe de rost!
Iubitoare si creatoare de arta si literatura, era o buna cunoscatoare si interpreta de muzica - canto, pian, orga; avea in acelasi timp si calitati de pictor. Excelenta amfitrioana, femeie rafinata si culta, Elisabeta creeaza un salon pentru oamenii de cultura in care se gasesc, printre altii, Vasile Alecsandri, Elena Vacarescu, Mite Kremnitz, Titu Maiorescu. Ii admira atat pe Mihai Eminescu, considerandu-l un mare poet romantic, cat si pe George Enescu. Pe acesta l-a ajutat in drumul devenirii sale de mare compozitor, prin construirea langa Castelul Peles a unei sali de concerte special conceputa pentru el si prin daruirea unei viori construita de celebrul lutier italian Amati.
Azilul orbilor „Regina Elisabeta"
In 1909, Regina Elisabeta a infiintat „Azilul orbilor Regina Elisabeta" pe strada Vatra Luminoasa din Bucuresti, care functioneaza si in prezent, acest centru avand un liceu pentru cei cu deficiente vizuale, o scoala postliceala sanitara etc.
Regele Carol a sprijinit actiunea umanitara a Reginei, adresandu-i lui Ion I.C. Bratianu, Presedinte al Consiliului de ministri, pe 26 noiembrie 1909, o scrisoare prin care dorea ca statul sa se implice in activitatile acestui asezamant, regele „punand la dispozitie suma de 500.000 lei pentru achitarea datoriilor in fiinta si terminarea cladirilor trebuincioase". Si Regina a adresat lui Ion I.C. Bratianu pe 25 noiembrie 1909 o scrisoare in care scria: „in via dorinta de a veni in ajutorul orbilor, am luat acum cativa ani initiativa de a infiinta un azil menit a le da adapost statornic deprinzandu-i in acelasi timp la o munca folositoare.(...) Sunt incredintata ca acest asezamant va raspunde si in viitor menirei sale umanitare si ca deapururea infirmii se vor bucura intr-insul de o adevarata alinare"
A scris enorm, peste o mie de poezii, nouazeci de nuvele stranse in patru volume antologice, treizeci de opere dramatice si patru romane. A scris in limba germana, uneori chiar cu caractere gotice. Opera ei a fost transpusa in limba romana de Mihai Eminescu, George Cosbuc, Mite Kremnitz sau Adrian Maniu
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.