Rusaliile
Rusaliile (din latina rosalia) (cunoscute si drept Pogorarea (coborarea) Sfantului Duh (Sfantului Spirit)) reprezinta o sarbatoare crestina importanta, praznuita intotdeauna duminica, la 50 de zile dupa Pasti.
De Rusalii este comemorata coborarea Sfantului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc in ziua rusaliilor evreiesti (Savuot), la 50 de zile de la invierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sarbatoarea crestina mai poarta denumirea de Cinzecime (in latina Pentecostes, in franceza Pentecote, in germana Pfingsten, in maghiara Punkosd etc.).
Semnificatie
In Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la inceput, o sarbatoare agricola de bucurie a evreilor, in care se ofera parga din roadele pamantului (Ex 23, 16; Num 28, 26; Lv 23, 16), numita si „Sarbatoarea saptamanilor" Savuot (Ex 34, 22; Lv 23, 15). Mai tarziu, ajunge o aniversare a Legamantului, care fusese incheiat la 50 de zile de la iesirea din Egipt (Ex 19, 1-16).
Si Rusaliile crestine au legatura cu Legamantul, fiind o sarbatoare a incheierii launtrice a Noului Legamant al harului si iubirii, prin coborarea Sfantului Duh. Rusaliile reprezinta si consacrarea solemna a Bisericii intemeiate de Iisus Hristos.
Duhul Sfant nu este daruit numai Bisericii in ansamblu, ci si fiecarui crestin in parte, cu darurile sale (cf. Gal 5, 22). Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continua in Biserica, aducand rod in taina Sfantului Mir. De aceea, Rusaliile sunt si o sarbatoare de multumire pentru harul Mirului.
Semnificatia Rusaliilor crestine mai poate cuprinde urmatoarele aspecte:
revarsarea eshatologica a Duhului Sfant (cf. Ioel 3, 1-5, citat de Petru in cuvantarea sa din Fapte 2)
incununarea Pastelui lui Hristos, prin revarsarea Duhului asupra apostolilor
adunarea comunitatii mesianice, potrivit profetiilor deschiderea Bisericii catre toate popoarele
inceputul misiunii
Cuvantul romanesc "rusalii" deriva, probabil, indirect, din lat. Rosalia, prin termenul din gr. medie ρουσάλια si sl. rusalija
"Cincizecime" este un calc dupa gr. πεντηκοστή, "(ziua) a cincizecea", denumire care arata ca sarbatoarea are loc la 50 de zile dupa Pasti.
Istoricul sarbatorii
Deja Apostolul Pavel acorda importanta acestei sarbatori (cf. Fapte 20, 16). Pentru comunitatile crestine care aveau vii inaintea ochilor roadele si marturiile acestei zile de intemeiere a Bisericii, impreuna cu minunile Duhului Sfant, sarbatorirea anuala a coborarii Duhului Sfant era de la sine inteles.
Potrivit informatiilor din Peregrinatio Etheriae, spre sfarsitul secolului al IV-lea, la Ierusalim, sarbatoarea incepea cu o celebrare nocturna.
Dimineata, prima slujba se tinea pe Golgota, iar a doua pe Sion, locul coborarii Duhului Sfant. Dupa-amiaza, pe Muntele Maslinilor se tinea o celebrare in amintirea Inaltarii Mantuitorului.
La Roma, Rusaliile au devenit, pe langa Pasti, a doua sarbatoare rezervata botezurilor. De aceea, vigilia si saptamana Rusaliilor au fost randuite asemanator vigiliei si saptamanii Pastelui. Deja in vremea Papei Leon cel Mare (440-461), in saptamana dupa Rusalii urmau trei zile de post din ciclul Quattuor tempora.
In secolul al XI-lea, s-a introdus, in Biserica Romei, octava Rusaliilor; in 1969, prin revizuirea anului liturgic, s-a inlaturat octava, pentru a se reveni la structura in care Rusaliile incheie ciclul pascal.