Hirohito (n. 29 aprilie 1901 — d. 7 ianuarie 1989), de asemenea cunoscut si ca Imparatul Shōwa, a fost cel de-al 124-lea imparat al Japoniei, conducatorul care s-a mentinut cel mai mult pe tronul tarii sale (62 de ani de domnie). A fost primul monarh al Tronului crizantemelor, care, in 1946, dupa infringerea tarii sale in cel de-al doilea razboi mondial, a fost silit sa renunte la dreptul divin. Sub conducerea sa, Japonia si-a castigat statutul de mare putere asiatica.
Shōwa reprezinta totodata si numele erei in care a domnit, ea fiind cea mai mare domnie a unui imparat din Japonia.
Nascut in Palatul Aoyama in Tokyo, Printul Hirohito a fost primul baiat al Printului Mostenitor Yoshihito (viitorul Imparat Taishō) si al Printesei Sadako (viitoarea Imparateasa Teimei). A fost primul imparat de o suta de ani a carei mama biologica a fost sotia oficiala a predecesorului sau.
Prenumele sau, Hirohito, este compus din kanji 裕仁 care semnifica "bogatie, abundenta, fertilitate" si "virtute"; caracterul hito intra in componenta numelui tuturor descendentilor masculini ai familiei imperiale inca din secolul al XI-lea. Titlul sau in copilarie si tinerete a fost Printul Michi (Michi-no-miya; 迪宮).
Asa cum este traditia, Hirohito a fost separat de parintii sai si, impreuna cu fratele sau mai mic Yasuhito (viitorul Print Chichibu), a fost dat in grija unui amiral pensionat, contele Kawamura Sumiyoshi, si a sotiei acestuia. Printul Hirohito a mers la scoala de baieti Gakushuin din 1908 pana in 1914, apoi la institutul special al printilor mostenitori (Tōgū-gogakumonsho), din 1914 pana in 1921. El a primit o pregatire militara de la amiralul Heihachirō Tōgō (care a fost comandant al marinei militare imperiale in timpul razboiului ruso-japonez), morala, filosofica si religioasa cu Shigetake Sugiura si istorica cu Kurakichi Shiratori, toti nationalisti ferventi dar si aparatori ai unei monarhii divine insa constitutionala si parlamentara dupa modelul domniei imparatului Meiji.
Dupa decesul bunicului sau Imparatul Meiji la 30 iulie 1912, tatal lui Hirohito, Yoshihito, i-a succedat la tron iar el a devenit mostenitor al coroanei. A fost investit oficial cu titlul de print mostenitor la 2 noiembrie 1916. In 1921 a facut un tur de sase luni prin Regatul Unit, Franta, Italia, Olanda (Tarile de Jos) si Belgia, fiind astfel primul print ce a calatorit in strainatate. La intoarcerea sa in Japonia a devenit conducator al Japoniei, pe 29 noiembrie 1921, in spatele tatalui sau, ce suferea de o boala mintala.
S-a familiarizat cu noua sa pozitie prin efectuarea obligatiilor cotidiene ale tatalui sau: deschiderea sesiunii anuale a Dietei Imperiale, semnarea actelor, decretelor si legilor, realizarea ritualurilor Shintō.
A primit oaspetii straini cum a fost Eduard, Print de Wales (viitorul rege Eduard al VIII-lea) in 1922.
In 1923 a fost promovat la rangul de colonel-locotenent in armata si marina si la cel de colonel in 1925.
Printul Hirohito s-a casatorit cu verisoara sa instrainata, Printesa Nagako (viitoarea Imparateasa Kōjun), fiica cea mare a Printului Kuni Kuniyoshi, pe 26 ianuarie 1924. Au avut impreuna doi baieti si cinci fete:
1. Printesa Shigeko
2. Printesa Sachiko
3. Printesa Kazuko
4. Printesa Atsuko
5. Printul Mostenitor Akihito
6. Printul Masahito
7. Printesa Takako
Pe 25 decembrie 1926 Hirohito a urcat pe tron in urma decesului tatalui sau, Yoshihito. In acest fel era Taishō o fost urmata de o noua era, era Shōwa (Pacea Iluminata).
In noiembrie 1928, succesiunea imparatului a fost confirmata prin ceremonie (Sokui no rei) care simboliza atat "inscaunarea" cat si "incoronarea" (Shōwa no tairei-shiki); dar acest eveniment formal poate fi descris mai bine ca o confirmare publica ca Imparatul poseda Cele trei comori sacre, ce au fost simbolurile imparatilor de-a lungul secolelor.
Prima parte a domniei lui Hirohito a fost o lupta impotriva crizei economice si o cursa pentru inarmare, prin mijloace legale cat si ilegale. Armata Imperiala Japoneza si Marina Imperiala Japoneza a avut mereu parte de veto in formarea cabinetelor incepand din 1900 si intre 1921 si 1944 fiind nu mai putin de 64 de incidente ale violentei politice.
Hirohito a fost foarte aproape de a fi asasinat de o grenada aruncata de activistul pentru independenta coreeana Lee Bong-Chang in Tokyo, pe 9 ianuarie 1932.