Din aceeasi categorie
|
Antonio Sfantul miracolelor 973 vizite - 0 comentarii adaugat de corina |
||||||||||||||||||
|
Citate celebre 1.767 vizite - 0 comentarii adaugat de Ramona Bebu |
||||||||||||||||||
|
Sfantul Andrei 1.592 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe 1.847 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Traditii si superstitii de Sf. Gheorghe 1.558 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria Sfantului Dimitrie (27 Oct) / Dublat Romana 1.906 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rugul aprins ep 5, Universul credintei 1.606 vizite - 0 comentarii adaugat de Alexandra |
||||||||||||||||||
|
Sfantul Augustin - Iluminarea si teoria ideilor divine 1.915 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Boboteaza semnificatie - Mitropolit Bartolomeu Anania 1.665 vizite - 0 comentarii adaugat de marco |
||||||||||||||||||
|
Pogorarea Duhului Sfant – Cincizecimea - Rusaliile 1.507 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Educatie
Sfantul Augustin
| Adaugat de sirena | 18.01.2013 |  Adauga
la favorite |
2.111 vizualizari Nota film: 5 / 5 (1 vot ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAugustin de Hipona (Sfantul Augustin la catolici, lat. Sanctus Augustinus, Fericitul Augustin la ortodocsi, n. 13 noiembrie 354, Thagaste Numidia - d. 28 august 430, Hippo Regius, pe teritoriul Algeriei de azi) a fost un episcop, filozof, teolog si doctor al Bisericii.
In scrierile sale, utilizeaza argumente logice incercand sa demonstreze veridicitatea religiei crestine.
Sfantul Augustin (numit uneori Aurelius Augustinus, in urma confuziei cu Aurelius de Cartagina, contemporanul sau) este unul din cei patru Parinti ai Bisericii Occidentale, alaturi de Ambrozie, Ieronim si Grigore cel Mare. Este unul dintre cei mai importanti teologi si filosofi crestini, ale carui opere au modificat substantial gandirea europeana. Opera sa constituie o punte de legatura intre filosofia antica si cea medievala.
In tinerete a studiat retorica. Impresionat de "Hortensius" al lui Cicero s-a profilat pe filosofie. A urmat intai maniheismul, apoi scepticismul si in final neoplatonismul.
Dupa convertirea sa la crestinism (387) prin Ambrosius de Milano a devenit in 396 episcop de Hippo Regius, in nordul Africii.
Teologia sa a influentat gandirea lui Martin Luther, care initial apartinuse ordinului augustinian.
Din punct de vedere politic, Augustin vede organizarea de stat ca fiind folositoare si lupta pentru despartirea intre Stat si Biserica. In opera sa tarzie, "Despre cetatea lui Dumnezeu" (De Civitate Dei) apreciaza istoria omenirii ca pe o evolutie a cetatii terestre, a oamenilor ("civitas terrena"), ce aspira spre cetatea lui Dumnezeu ("Civitas Dei"). Augustin identifica Cetatea lui Dumnezeu cu Biserica.
El explica decaderea Imperiului Roman prin faptul ca devenise un loc pagan, care a trebuit sa faca loc Cetatii lui Dumnezeu, adica Bisericii.
Sf. Augustin s-a nascut la Tagaste (astazi Souk Ahras), Numidia, in nordul Africii, in anul 354. Tatal sau, Patricius, era pagan iar mama sa,(Sfanta Monica), era o practicanta exemplara a crestinismului. Educatia elementara a lui Augustin, primita in orasul natal, era crestina. A invatat mai apoi la Madaura si Cartagina. Aici a intrat pe drumul pacatului, dupa cum spune in Confesiuni, adica a dus o viata carnala si a avut un fiu din flori. Inainte de a se crestina, a fost adeptul mai multor culte si orientari filozofice, in special maniheismul si a tratat problema diviziunii clare intre bine si rau, fiind preocupat de problema originii raului.
In anii 373 - 383, Sf. Augustin este profesor de Retorica, intai la Tagaste si apoi la Cartagina. In aceasta perioada, s-a ocupat de dialogul Hortensius de Cicero, care indeamna la iubirea intelepciunii eterne, lucru care ii va schimba viata, luand o turnura decisiva: Sf. Augustin va deveni manihean. Dar dupa scurta vreme, episcopul manihean Faustus nu ii poate raspunde la intrebari, iar Augustin se retrage din secta. Pleaca la Roma pentru a intemeia o scoala de Retorica, dar, neavand succesul la care se astepta, in 384 calatoreste la Milano unde il cunoaste pe episcopul crestin Ambrozie.
Se dedica apoi studiului in Noua Academie Platonica, influentata atunci de scepticism. Invataturile conform carora trebuia sa se multumeasca cu pozitia sceptica a adevarului probabil nu il vor multumi. Il intalneste pe Sfantul Ambrozie, asista la predicile acestuia si viata sa trece printr-un nou moment de cotitura. Regasind acea fervoare pentru cautarea adevarului absolut, studiaza invatatura platoniciana, incercand, in acelasi timp, sa lupte cu tentatiile sale carnale.
Tocmai cand se gandea sa se casatoreasca cu mama copilului sau din flori, spre a da legitimitate acelei relatii din tinerete, se implica intr-o noua poveste amoroasa. Este un moment de maxima tensiune in constiinta sa. Acesta este momentul celebrei sale convertiri, relatata in cartea a opta din Confesiuni.
Retras in gradina pe domeniul Cassiacus, spre o „dramatica examinare a adancurilor fiintei sale", Augustin are un moment de revelatie sub un smochin: aude o voce a unui copil din casa vecina, spunand: „Tolle, lege; tolle, lege" („ia si citeste; ia si citeste!"). Nu-si amintea insa nici un cantec de copii care sa contina aceste vorbe si, imediat, si-a dat seama ca ii vorbise o voce divina. Luand „Cartea apostolului", citi primele cuvinte care ii cazura sub ochi: „Nu in ospete si in betii, nu in desfranari si in fapte de rusine, nu in cearta si in pizma; ci imbracati-va in Domnul Iisus Hristos si grija fata de trup sa nu o faceti spre pofte". Acesta este momentul convertirii sale, hotaratoare in acest sens fiind influenta episcopului Ambrozie, care l-a si botezat, in noaptea de Pasti a anului 387.
In 389 revine la Tagaste, unde intemeiaza o comunitate monahala. Se dedica studiului Scripturilor, combaterii Maniheismului si a altor erezii. In 391 devine preot la Hippo Regius,, iar in 395 Episcop. Moare in 430, dupa treizeci si cinci de ani dedicati activitatii episcopale. In acest moment, Imperiul Roman era deja supraextins si muribund, iar vandalii se pregateau sa atace chiar cetatea episcopala a lui Augustin. Marea Roma avea sa devina o amintire (cucerita in 493 de ostrogoti), iar Europa Occidentala va intra in Evul sau intunecat, vreme de patru secole, pana la renasterea carolingiana.
Filosofia lui Augustin
Augustin este unul din cei mai influenti ganditori, poate cel mai influent dintre toti, mai ales daca tinem seama de faptul ca inclusiv platonismul a influentat gandirea medievala prin intermediul lui Augustin. El ramane o autoritate mai mult de o mie de ani dupa moartea sa, influentand, de exemplu, gandirea lui Descartes.
Inlocuieste conceptia timpului ciclic cu aceea a timpului istoric, linear; istoria este “tamaduitoare" in sensul de drum catre bine. Invatatura autentica este posibila numai prin iluminare.
Omul se poate indoi de multe dar nu si de certitudinea existentei sale (premerge rationalismul cartezian)
Oamenii sunt impartiti in doua categorii : damnati si alesi; avem raspunderea de a recunoaste drumul dat de Dumnezeu.
Absurdul este semnul divinului – tot ceea ce asculta regulile logicii noastre este omenesc, ceea ce transcende logica noastra este divin. Sufletul este un alt ordin de realitate decat materia (corpul), este nemuritor fiind din aceeasi substanta cu Adevarul. Adevarul este Dumnezeu, este in suflet, mai launtric mie decat sinele meu cel mai launtric. Credinta precede intelegerea, cunoasterea. Virtutilor preluate de la Platon – dreptate, cumpatare, curaj, intelepciune – Augustin le adauga virtutile crestine: credinta, speranta, iubire; acestea au fost completate cu “virtuti umanitare": iubirea aproapelui, fidelitatea, increderea, umilinta.
.
In scrierile sale, utilizeaza argumente logice incercand sa demonstreze veridicitatea religiei crestine.
Sfantul Augustin (numit uneori Aurelius Augustinus, in urma confuziei cu Aurelius de Cartagina, contemporanul sau) este unul din cei patru Parinti ai Bisericii Occidentale, alaturi de Ambrozie, Ieronim si Grigore cel Mare. Este unul dintre cei mai importanti teologi si filosofi crestini, ale carui opere au modificat substantial gandirea europeana. Opera sa constituie o punte de legatura intre filosofia antica si cea medievala.
In tinerete a studiat retorica. Impresionat de "Hortensius" al lui Cicero s-a profilat pe filosofie. A urmat intai maniheismul, apoi scepticismul si in final neoplatonismul.
Dupa convertirea sa la crestinism (387) prin Ambrosius de Milano a devenit in 396 episcop de Hippo Regius, in nordul Africii.
Teologia sa a influentat gandirea lui Martin Luther, care initial apartinuse ordinului augustinian.
Din punct de vedere politic, Augustin vede organizarea de stat ca fiind folositoare si lupta pentru despartirea intre Stat si Biserica. In opera sa tarzie, "Despre cetatea lui Dumnezeu" (De Civitate Dei) apreciaza istoria omenirii ca pe o evolutie a cetatii terestre, a oamenilor ("civitas terrena"), ce aspira spre cetatea lui Dumnezeu ("Civitas Dei"). Augustin identifica Cetatea lui Dumnezeu cu Biserica.
El explica decaderea Imperiului Roman prin faptul ca devenise un loc pagan, care a trebuit sa faca loc Cetatii lui Dumnezeu, adica Bisericii.
Sf. Augustin s-a nascut la Tagaste (astazi Souk Ahras), Numidia, in nordul Africii, in anul 354. Tatal sau, Patricius, era pagan iar mama sa,(Sfanta Monica), era o practicanta exemplara a crestinismului. Educatia elementara a lui Augustin, primita in orasul natal, era crestina. A invatat mai apoi la Madaura si Cartagina. Aici a intrat pe drumul pacatului, dupa cum spune in Confesiuni, adica a dus o viata carnala si a avut un fiu din flori. Inainte de a se crestina, a fost adeptul mai multor culte si orientari filozofice, in special maniheismul si a tratat problema diviziunii clare intre bine si rau, fiind preocupat de problema originii raului.
In anii 373 - 383, Sf. Augustin este profesor de Retorica, intai la Tagaste si apoi la Cartagina. In aceasta perioada, s-a ocupat de dialogul Hortensius de Cicero, care indeamna la iubirea intelepciunii eterne, lucru care ii va schimba viata, luand o turnura decisiva: Sf. Augustin va deveni manihean. Dar dupa scurta vreme, episcopul manihean Faustus nu ii poate raspunde la intrebari, iar Augustin se retrage din secta. Pleaca la Roma pentru a intemeia o scoala de Retorica, dar, neavand succesul la care se astepta, in 384 calatoreste la Milano unde il cunoaste pe episcopul crestin Ambrozie.
Se dedica apoi studiului in Noua Academie Platonica, influentata atunci de scepticism. Invataturile conform carora trebuia sa se multumeasca cu pozitia sceptica a adevarului probabil nu il vor multumi. Il intalneste pe Sfantul Ambrozie, asista la predicile acestuia si viata sa trece printr-un nou moment de cotitura. Regasind acea fervoare pentru cautarea adevarului absolut, studiaza invatatura platoniciana, incercand, in acelasi timp, sa lupte cu tentatiile sale carnale.
Tocmai cand se gandea sa se casatoreasca cu mama copilului sau din flori, spre a da legitimitate acelei relatii din tinerete, se implica intr-o noua poveste amoroasa. Este un moment de maxima tensiune in constiinta sa. Acesta este momentul celebrei sale convertiri, relatata in cartea a opta din Confesiuni.
Retras in gradina pe domeniul Cassiacus, spre o „dramatica examinare a adancurilor fiintei sale", Augustin are un moment de revelatie sub un smochin: aude o voce a unui copil din casa vecina, spunand: „Tolle, lege; tolle, lege" („ia si citeste; ia si citeste!"). Nu-si amintea insa nici un cantec de copii care sa contina aceste vorbe si, imediat, si-a dat seama ca ii vorbise o voce divina. Luand „Cartea apostolului", citi primele cuvinte care ii cazura sub ochi: „Nu in ospete si in betii, nu in desfranari si in fapte de rusine, nu in cearta si in pizma; ci imbracati-va in Domnul Iisus Hristos si grija fata de trup sa nu o faceti spre pofte". Acesta este momentul convertirii sale, hotaratoare in acest sens fiind influenta episcopului Ambrozie, care l-a si botezat, in noaptea de Pasti a anului 387.
In 389 revine la Tagaste, unde intemeiaza o comunitate monahala. Se dedica studiului Scripturilor, combaterii Maniheismului si a altor erezii. In 391 devine preot la Hippo Regius,, iar in 395 Episcop. Moare in 430, dupa treizeci si cinci de ani dedicati activitatii episcopale. In acest moment, Imperiul Roman era deja supraextins si muribund, iar vandalii se pregateau sa atace chiar cetatea episcopala a lui Augustin. Marea Roma avea sa devina o amintire (cucerita in 493 de ostrogoti), iar Europa Occidentala va intra in Evul sau intunecat, vreme de patru secole, pana la renasterea carolingiana.
Filosofia lui Augustin
Augustin este unul din cei mai influenti ganditori, poate cel mai influent dintre toti, mai ales daca tinem seama de faptul ca inclusiv platonismul a influentat gandirea medievala prin intermediul lui Augustin. El ramane o autoritate mai mult de o mie de ani dupa moartea sa, influentand, de exemplu, gandirea lui Descartes.
Inlocuieste conceptia timpului ciclic cu aceea a timpului istoric, linear; istoria este “tamaduitoare" in sensul de drum catre bine. Invatatura autentica este posibila numai prin iluminare.
Omul se poate indoi de multe dar nu si de certitudinea existentei sale (premerge rationalismul cartezian)
Oamenii sunt impartiti in doua categorii : damnati si alesi; avem raspunderea de a recunoaste drumul dat de Dumnezeu.
Absurdul este semnul divinului – tot ceea ce asculta regulile logicii noastre este omenesc, ceea ce transcende logica noastra este divin. Sufletul este un alt ordin de realitate decat materia (corpul), este nemuritor fiind din aceeasi substanta cu Adevarul. Adevarul este Dumnezeu, este in suflet, mai launtric mie decat sinele meu cel mai launtric. Credinta precede intelegerea, cunoasterea. Virtutilor preluate de la Platon – dreptate, cumpatare, curaj, intelepciune – Augustin le adauga virtutile crestine: credinta, speranta, iubire; acestea au fost completate cu “virtuti umanitare": iubirea aproapelui, fidelitatea, increderea, umilinta.
.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.