Etimologia numelui Moldova, initial numele unui rau, este discutata. Majoritatea cercetatorilor[28], se refera la cuvantul "Mulda", care inseamna in germanica veche "scobitura prafoasa, mina" (Hasdeu considera ca aceasta denumire a fost adusa de bastarni), ceea ce se acorda cu:
semnificatia numelui romanesc al primei capitale Baia;
prezenta pe aceste meleaguri a mesterilor mineri Sasi (de la care se trage si denumirea cetatii "Neamtului");
denumirea raului Moldova, in germana "Moldau" (nume care desemneaza si Vltava din Republica Ceha), in maghiara "Molda" (Baia numindu-se in aceasta limba "Moldvar" iar voievodatul Moldovei: "Moldva"). Conform acestei teorii, Moldova ar insemna asadar "Tara minelor".
Dar exista si alte teorii, conform carora numirea Moldovei ar veni de la coniferul "Molift" prezent in altitudine in muntii Calimani, in jurul Dornei si in masivul Ceahlaului, sau mai timpuriu, din antichitatea tarzie, din limba gotica sau chiar dacica.
In trecut mai circula si o legenda, raportata de Bogdan Petriceicu Hasdeu, dupa care voievodul maramuresean Dragos de Bedeu, venit la vanatoare de zimbri in zona, avea o catea numita Molda, care, sleita de puteri, se inneca in raul ce-i poarta numele de atunci incoace.
In actele cancelariei domnesti tara era denumita: Moldova, dupa raul cu acelasi nume. Uneori apare si numele de: "Moldo-Vlahia"[necesita citare], ("Vlahia Moldoveneasca", tradus din slava: Romania Moldoveneasca), sau de "Bogdano-Vlahia", (Tara lui Bogdan) de Dolha dupa numele domnitorului (tot maramuresean) sub care si-a obtinut independenta.
Grecii o denumeau: "Ruso-Vlahia", ("Vlahia dinspre Rusia"); sau "Mauro-Vlahia", ("Vlahia neagra", de la padurile de nepatruns). Pentru Tara Romaneasca, grecii foloseau denumirea "Ungro-Vlahia", ("Vlahia dinspre Ungaria").
Turcii foloseau denumirile: "Bogdan-ili", sau "Kara-Bogdan" ("Bogdania neagra") (cu referire atat la intemeietorul Bogdan I, cat si la padurile de nepatruns).[29].
Teritoriile Moldovei istorice (engleza: "Moldavia", germana: "Moldau"), au astazi numiri diferite atat pe planul international, cat si in Romania:
numirile "Moldavia" si "Moldau" au fost pastrate numai de regiunea Moldova din Romania. In Romania, in mod curent se numeste "Moldova" doar partea de vest a fostului principat, pe malul drept al Prutului, parte care s-a unit in 1859 cu Tara Romaneasca spre a forma Principatele Unite Romane.
Republica Moldova este denumita in engleza: "Moldova", in germana: "Moldawien". In Romania, in mod curent este numita "Basarabia", desi Republica Moldova nu corespunde decat partial cu limitele definite de anexarea ruseasca din 1812, care a denumit "Basarabia" toata partea de est a Principatului Moldova, intre Prut si Nistru.
In decursul istoriei numele Moldova a mai desemnat:
Republica Democratica Moldoveneasca, proclamata de Sfatul Tarii la Chisinau, pe teritoriul Basarabiei, la data de 21 noiembrie 1917 (independenta la 24 ianuarie 1918 si unita cu Romania la 27 martie 1918);
Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca constituita in 1924 in URSS;
Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (engleza: "Moldavian SSR", germana: "Moldauische SSR"), membra a URSS din 1940 pana in 1991.
De remarcat ca in engleza si germana, numirea RSS Moldovenesti se referea la toponimul "Moldavia", "Moldau", fiindca neologismele "Moldova" si "Moldawien", care in aceste limbi deosebesc Republica Moldova de Moldova romaneasca, nu erau inca inventate. Dupa cum reiese din arhivele sale, Sfatul Tarii alesese numele de "Republica democratica a Moldovei" (si nu a "Basarabiei") tocmai pentru a "nu mai deosebi partile nefiresc despartite ale voievodatului de odinioara" si fiindca "Basarabia" intinsa spre nord pana la Hotin, era o numire ruseasca (Basarabia desemna, pana in 1812, doar actualul Bugeac).
La vest granita Moldovei era formata de Muntii Carpati , in est granita era stabilita pe raul Nistru ,in nord granita era pe raurile Nistru si Ceremus , in sud granita era formata de Marea Neagra , Dunare , Siret si milcov.
Moldova este in principal o regiune deluroasa , dar in sud se gaseste o zona de campie iar in vest se afla lantul muntos al Carpatilor Orientali.Cel mai inalt varf montan si in acelasi timp cel mai vestic punct al principatului era Varful Ineu altitudine 2.279 m