Din aceeasi categorie
|
Revolutia in bucatarie 255 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Julia Child 1.166 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
LEGIUNEA STRAINA 25 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romance faimoase-Elena Vacarescu 1.307 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Legiunea straina 436 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Carol Davila, un francez pe meleagurile Valahiei 929 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bucataria chinezeasca 984 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Turcia - Paradisul gurmanzilor 1.565 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
China aventura culinara episodul 3 1.599 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Secrete din bucataria regala din Anglia 796 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Bucataria franceza
| Adaugat de Cozana | 03.08.2012 |  Adauga
la favorite |
1.544 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteBucataria franceza este caracterizata printr-o nemaipomenita diversitate, comparabila cu bucataria chinezeasca sau cu cea indiana. Elementul comun este seriozitatea cu care gatitul este privit in orice regiune. Pentru francezi, gatitul este o arta.
Bucataria franceza este caracterizata printr-o nemaipomenita diversitate, comparabila cu bucataria chinezeasca sau cu cea indiana. Elementul comun este seriozitatea cu care gatitul este privit in orice regiune. Pentru francezi, gatitul este o arta.
Fiecare provincie a Frantei are o bucatarie distincta: in nord-vestul Frantei se folosesc untul, creme fraiche (un tip de smantana specifica) si merele; in Provence (sud-est), uleiul de masline, condimentele si rosiile; in sud-vest grasime de rata, foie gras (pateu de ficat de gasca) si ciuperci porcini (cepes); in nord-est se simte influenta germana si se foloseste slanina, carnatii, berea si sauerkraut. Pe langa aceste patru regiuni principale, exista multe tipuri de bucatarie locala, cum ar fi Vallee de la Loire (Valea Loirei) faimoasa pentru felurile de mancare delicate din peste de apa proaspata ca si pentru vinurile albe, bucataria din Basque caracterizata prin rosii si chili, sau bucataria din Rousillon, asemanatoare cu cea Catalana. Aceste diferente regionale sunt mai estompate decat in trecut datorita migratiei populationale, dar sunt in continuare clar delineate. In plus, bucataria locala de tara franceza trece printr-o perioada de renastere puternica.
Pe tot teritoriul, bucataria franceza este caracterizata printr-un numar mare de tehnici, unele extrem de complicate care servesc drept baza. Orice bucatar va poate spune ca mancarea frantuzeasca nu tolereaza “scurtaturi" in domeniu. Retetele in sine raman constante si clasice, deoarece se bazeaza pe maiestria sosurilor si aluaturilor. Bucatarii trebuie sa acorde maxima atentie celei mai simple preparari a unui fel, ceea ce se traduce prin ignorarea timpului acordat.
Tehnicile de baza au nevoie de maiestrie deosebita ca si de o intelegere intima a ingredientelor. Maestrul bucatar (le chef) stie nu numai din ce regiune vin cele mai fine boabe de mazare tanara (petits pois), dar si din ce oras, si acest lucru e valabil atat pentru asparagus, cat si pentru conopida. Daca exista un ingredient care merita sa fie mancat si gatit, atunci cu siguranta puteti paria ca exista un reprezentant deosebit. Multe mancaruri sunt cunoscute datorita orasului care le-a facut faimoase, spre exemplu Pessac pentru capsuni, mazarea din Saint-Germaine, untul din Isigny si multe altele.
Bucataria franceza se imparte in trei categorii:
Cuisine bourgeoise (Bucataria burgheza)
Cuisine bourgeoise include feluri de mancare clasice care nu mai sunt specific regionale si au fost adaptate sa corespunda gusturilor claselor influente. Acest tip de gatit include sosurile de smantana bogate si tehnici de gatit complexe, asociate de straini cu bucataria franceza. Cea mai inalta categorie este cunoscuta drept haute cuisine, o abordare extrem de complexa si de rafinata a mancarii.
Din cauza faptului ca haute cuisine este servita in strainatate sub numele de bucatarie frantuzeasca, multi cred gresit ca o masa tipica include feluri complexe si nedietetice. In realitate, acest gen de mancare este rezervat pentru ocaziile speciale, mesele tipice fiind mai simple.
Ceea ce este recunoscuta in afara Frantei drept “gastronomie franceza" este de fapt bucataria elaborata a claselor bogate haute cuisine, servita in restaurante la preturi piperate.Aceasta bucatarie este influentata de bucataria regionala din nord, cu o nota marcata de rafinament. Francezii obisnuiti nu mananca si nu prepara felurile in acest fel in viata de zi cu zi, mai degraba consuma felurile traditionale ale regiunii in care locuiesc sau in care au crescut.
Cuisine du terroir
Cuisine du terroir este reprezentata de specialitatile regionale, folosind produsele locale de calitate, in traditia taraneasca. Multe feluri de mancare din aceasta categorie pot aparea ca nefiind specific franceze, deoarece stilurile regionale de gatit pot fi destul de diferite de felurile elaborate vazute in restaurantele franceze.
Cuisine nouvelle
Cuisine nouvelle or nouvelle cuisine s-a dezvoltat in 1970 ca o reactie la bucataria traditionala. Ea este caracterizata printr-un timp de gatit mai scazut, sosuri mult mai usoare si portii mai mici prezentate intr-o maniera rafinata si decorativa. Sunt incluse uneori si tehnici din alte bucatarii (in special Asia).
Acest tip de bucatarie a avut o influenta profunda asupra stilurilor de gatit in lumea intreaga.
O masa frantuzeasca poate incepe cu un hors d’oeuvre fierbinte (sau pentru gustari, rece), urmat de supa, felul principal, salata, branza si in final desertul.
Francezii sunt ferm convinsi ca exista o bautura potrivita pentru fiecare fel de mancare si ocazie. Vinul se bea la masa, dar rar fara mancare. Un aperitiv (o bautura alcoolica slaba de exemplu Lillet) preceda masa si un digestif (ceva mai puternic cum ar fi coniacul), poate urma. Aceasta relatie stransa intre mancare si vin justifica evolutia paralela a gastronomiei si a vinului. Faptul ca cea mai buna bucatarie franceza coexista in regiunile cu cel mai bun vin nu este doar o coincidenta. In Burgundia, Bordeaux, Provence si Touraine, vinul se gaseste atat in felurile de mancare cat si in pahar. Sampania ca bautura nu acompaniaza mancarea cu gratie, si asemanator, regiunea Champagne nu este recunoscuta pentru bucataria locala. O exceptie notabila de la aceasta regula (sunt desigur si altele) este Normandia care, cu ajutorul unor ingrediente fantastice cum ar fi untul, smantana, branza, merele si bogatiile marine a produs o bucatarie minunata fara ajutorul vinului.
Rinichii, creierul, timusul si pancreasul animalelor tinere, sosurile si carnatii de sange, piciorul de oaie, limba, intestinele si peritoneul sunt comune in gastronomia franceza pe picior de egalitate cu carnea de miel, vita, porc, pui si vanat. Aceste ingrediente nu sunt considerate exotice, ele reprezentand “inima" meniului burghez, fructele de mare fiind “sufletul" si vegetalele “trupul".
Vinul si branza sunt parti integrale ale bucatariei franceze (atat cea rafinata cat si cea regionala), atat ca ingrediente cat si separat.
Traditional, Franta este o cultura a consumului de vin, dar mai sunt si alte bauturi spirtoase. Berea este populara in randurile tineretului in mod special. Alte bauturi include pastis (lichior de anason cu diluat cu apa rece din sud-est) sau cidru in nord-vest.
Pentru francezi, gatitul este intr-adevar o parte din cultura, si reprezinta o mandrie nationala.
Bucataria franceza este caracterizata printr-o nemaipomenita diversitate, comparabila cu bucataria chinezeasca sau cu cea indiana. Elementul comun este seriozitatea cu care gatitul este privit in orice regiune. Pentru francezi, gatitul este o arta.
Fiecare provincie a Frantei are o bucatarie distincta: in nord-vestul Frantei se folosesc untul, creme fraiche (un tip de smantana specifica) si merele; in Provence (sud-est), uleiul de masline, condimentele si rosiile; in sud-vest grasime de rata, foie gras (pateu de ficat de gasca) si ciuperci porcini (cepes); in nord-est se simte influenta germana si se foloseste slanina, carnatii, berea si sauerkraut. Pe langa aceste patru regiuni principale, exista multe tipuri de bucatarie locala, cum ar fi Vallee de la Loire (Valea Loirei) faimoasa pentru felurile de mancare delicate din peste de apa proaspata ca si pentru vinurile albe, bucataria din Basque caracterizata prin rosii si chili, sau bucataria din Rousillon, asemanatoare cu cea Catalana. Aceste diferente regionale sunt mai estompate decat in trecut datorita migratiei populationale, dar sunt in continuare clar delineate. In plus, bucataria locala de tara franceza trece printr-o perioada de renastere puternica.
Pe tot teritoriul, bucataria franceza este caracterizata printr-un numar mare de tehnici, unele extrem de complicate care servesc drept baza. Orice bucatar va poate spune ca mancarea frantuzeasca nu tolereaza “scurtaturi" in domeniu. Retetele in sine raman constante si clasice, deoarece se bazeaza pe maiestria sosurilor si aluaturilor. Bucatarii trebuie sa acorde maxima atentie celei mai simple preparari a unui fel, ceea ce se traduce prin ignorarea timpului acordat.
Tehnicile de baza au nevoie de maiestrie deosebita ca si de o intelegere intima a ingredientelor. Maestrul bucatar (le chef) stie nu numai din ce regiune vin cele mai fine boabe de mazare tanara (petits pois), dar si din ce oras, si acest lucru e valabil atat pentru asparagus, cat si pentru conopida. Daca exista un ingredient care merita sa fie mancat si gatit, atunci cu siguranta puteti paria ca exista un reprezentant deosebit. Multe mancaruri sunt cunoscute datorita orasului care le-a facut faimoase, spre exemplu Pessac pentru capsuni, mazarea din Saint-Germaine, untul din Isigny si multe altele.
Bucataria franceza se imparte in trei categorii:
Cuisine bourgeoise (Bucataria burgheza)
Cuisine bourgeoise include feluri de mancare clasice care nu mai sunt specific regionale si au fost adaptate sa corespunda gusturilor claselor influente. Acest tip de gatit include sosurile de smantana bogate si tehnici de gatit complexe, asociate de straini cu bucataria franceza. Cea mai inalta categorie este cunoscuta drept haute cuisine, o abordare extrem de complexa si de rafinata a mancarii.
Din cauza faptului ca haute cuisine este servita in strainatate sub numele de bucatarie frantuzeasca, multi cred gresit ca o masa tipica include feluri complexe si nedietetice. In realitate, acest gen de mancare este rezervat pentru ocaziile speciale, mesele tipice fiind mai simple.
Ceea ce este recunoscuta in afara Frantei drept “gastronomie franceza" este de fapt bucataria elaborata a claselor bogate haute cuisine, servita in restaurante la preturi piperate.Aceasta bucatarie este influentata de bucataria regionala din nord, cu o nota marcata de rafinament. Francezii obisnuiti nu mananca si nu prepara felurile in acest fel in viata de zi cu zi, mai degraba consuma felurile traditionale ale regiunii in care locuiesc sau in care au crescut.
Cuisine du terroir
Cuisine du terroir este reprezentata de specialitatile regionale, folosind produsele locale de calitate, in traditia taraneasca. Multe feluri de mancare din aceasta categorie pot aparea ca nefiind specific franceze, deoarece stilurile regionale de gatit pot fi destul de diferite de felurile elaborate vazute in restaurantele franceze.
Cuisine nouvelle
Cuisine nouvelle or nouvelle cuisine s-a dezvoltat in 1970 ca o reactie la bucataria traditionala. Ea este caracterizata printr-un timp de gatit mai scazut, sosuri mult mai usoare si portii mai mici prezentate intr-o maniera rafinata si decorativa. Sunt incluse uneori si tehnici din alte bucatarii (in special Asia).
Acest tip de bucatarie a avut o influenta profunda asupra stilurilor de gatit in lumea intreaga.
O masa frantuzeasca poate incepe cu un hors d’oeuvre fierbinte (sau pentru gustari, rece), urmat de supa, felul principal, salata, branza si in final desertul.
Francezii sunt ferm convinsi ca exista o bautura potrivita pentru fiecare fel de mancare si ocazie. Vinul se bea la masa, dar rar fara mancare. Un aperitiv (o bautura alcoolica slaba de exemplu Lillet) preceda masa si un digestif (ceva mai puternic cum ar fi coniacul), poate urma. Aceasta relatie stransa intre mancare si vin justifica evolutia paralela a gastronomiei si a vinului. Faptul ca cea mai buna bucatarie franceza coexista in regiunile cu cel mai bun vin nu este doar o coincidenta. In Burgundia, Bordeaux, Provence si Touraine, vinul se gaseste atat in felurile de mancare cat si in pahar. Sampania ca bautura nu acompaniaza mancarea cu gratie, si asemanator, regiunea Champagne nu este recunoscuta pentru bucataria locala. O exceptie notabila de la aceasta regula (sunt desigur si altele) este Normandia care, cu ajutorul unor ingrediente fantastice cum ar fi untul, smantana, branza, merele si bogatiile marine a produs o bucatarie minunata fara ajutorul vinului.
Rinichii, creierul, timusul si pancreasul animalelor tinere, sosurile si carnatii de sange, piciorul de oaie, limba, intestinele si peritoneul sunt comune in gastronomia franceza pe picior de egalitate cu carnea de miel, vita, porc, pui si vanat. Aceste ingrediente nu sunt considerate exotice, ele reprezentand “inima" meniului burghez, fructele de mare fiind “sufletul" si vegetalele “trupul".
Vinul si branza sunt parti integrale ale bucatariei franceze (atat cea rafinata cat si cea regionala), atat ca ingrediente cat si separat.
Traditional, Franta este o cultura a consumului de vin, dar mai sunt si alte bauturi spirtoase. Berea este populara in randurile tineretului in mod special. Alte bauturi include pastis (lichior de anason cu diluat cu apa rece din sud-est) sau cidru in nord-vest.
Pentru francezi, gatitul este intr-adevar o parte din cultura, si reprezinta o mandrie nationala.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.