Din aceeasi categorie
03:35
|
Eforie Sud - august 2018 5.806 vizite - 0 comentarii adaugat de vizionarecase |
||||||||||||||||||
|
Eforie -Nord 1.217 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Malaysia 18 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gautenga -Africa de Sud 664 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Arba Minch Etiopia 205 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romania e plina de locuri frumoase,. 1.081 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Provincia KwaZulu-Natal -Africa de Sud 645 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Coreea de Sud-vacante ieftine 793 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Africa de Sud-Soweto 1.102 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Kings Beach-Africa de Sud 822 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Eforie Sud
| Adaugat de Cozana | 19.07.2012 |  Adauga
la favorite |
1.134 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLocalitatea Eforie Sud a fost infiintata de Ioan Movila, un boier din partile Moldovei, la 1899, atunci cand s-a pus piatra de temelie a hotelului Movila.[3] La inceput statiunea a purtat numele de Baile Techirghiol-Movila, mai apoi Baile Movila sau Techirghiol-Movila.
Potrivit insertiunii din publicatia turistica „Carmen Sylva", Ioan Movila poate fi considerat cu toata certitudinea ca este fondatorul statiunii Eforie Sud, al carei act de nastere este semnat in ultimul an al secolului 19. Ioan Movila a fost un mosier cu idei inaintate, formate cu ocazia studiilor facute in Apusul Europei, care a cunoscut statiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutica a namolului lacului Techirghiol si a razelor solare marine, valoare confirmata de catre oamenii din aceste locuri, de legendele locale, de rezultatele obtinute de medicii militari care tratau aici pe militarii suferinzi din Divizia Dobrogeana inca din 1894. El a luat hotararea de a intemeia pe mosia cumparata, o statiune balneara intre plaja marii si lac, in 1899. Cu fonduri din exploatarea mosiei sale si cu imprumuturi facute la bancile vremii, Movila initiaza aducerea unor medici si chimisti din Viena pentru analiza apei si a namolului apoi incepe constructia celor doua hoteluri - azi Hotel Parc si un sanatoriu pentru bai calde de namol cu 50 de cabine. Planurile de constructie sunt facute si conduse de arhitectul Ivanovici si inginerul Zissu, iar pentru constructie au fost adusi mesteri zidari cu familiile, cum au fost familia Panait si Cristu, carora le si construieste locuinte provizorii. In primavara anului 1902, constructiile au fost terminate, iar Movila a intreprins o ampla actiune de reclama in tara si peste hotare pentru a atrage vizitatori. Baile si hotelurile au fost deschise in perioada 15 iulie-15 august 1902. Apoi Ioan Movila a mai luat hotararea de a parcela si mosia dintre ape, in locuri de casa, pe care sa le vanda cu scopul de a se cladi aici si alte vile si hoteluri pentru turisti. La 15 ianuarie 1904 Ioan Movila moare, dar familia condusa de Elena Movila continua vanzarea locurilor de casa pe care se construiesc noi vile si hoteluri incepand din anul 1905.
In perioada 1903-1906 se construiesc aproximativ 50 de vile si hoteluri ca: vila Colonel Negrea, vila Cleopatra (azi Cupidon), vilele Sachelarie, Calinescu, Smantanescu, Predescu, Flora, hotelul Popovici si vila Ing. Zissu construita alaturi de hotel Parc, vila care a fost reparata si refacuta in 1967. Tot in aceasta perioada, se construiesc si anexele comerciale ale centrului, cladiri care astazi sunt locuinte.
In 1909, Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti, infiinteaza pe malul marii, Sanatoriul pentru combaterea tuberculozei osoase la copii, construit provizoriu, cu instalatii de bai calde, aplicatii de cataplasme si helioterapie. Pana in 1916, ia fiinta in jur, un parc cu flora montata, cu scop recreativ dar si pentru consolidarea terenului nisipos.
In anul 1925, Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a adus aici pe doctorul Victor Climescu, care dupa cel de-al doilea razboi mondial infaptuieste aici a adevarata scoala romaneasca de chirurgie osteo-articulara pentru combaterea tuberculozei osoase. Peste 50.000 de suferinzi au trecut prin acest sanatoriu pana in anul 1968.
Statiunea Eforie Sud nu a avut strazi pana in 1920, desi ea fusese construita, la inceput, pe baza unui plan de sistematizare intocmit in 1906 de catre arhitectul Arta Florescu, membru al familiei Movila. Spre vile se mergea pe alei si poteci, care plecau din soseaua centrala Constanta-Mangalia. Prin 1920, un om de initiativa - Constantinescu (i se spunea Capitanul) a organizat transportul cu pontonul pe lacul Techirghiol. Pontonul era de fapt o pluta mare, fixata pe niste bacuri, si miscata de un motor cu ardere interna, ce facea 20 de minute de la Techirghiol la Movila (azi, Eforie Sud), depunandu-si pasagerii pe malul unde Ioan Movila ridicase sanatoriul pentru bai calde si namol si hotelul mentionat.
In septembrie 1916, populatia din Movila este evacuata din statiunea. Hotelurile, vilele si baile raman la dispozitia armatei germano-bulgare. Constructiile au stagnat, urmand sa fie reluate dupa 1919.
Inca din 1919, se pun bazele societatii anonime Techirghiol- Movila cu scopul de a se vinde locuri de casa formate pe mosia Movila parcelata, actiune desfasurata acum sub conducerea lui Sever Movila, a Artei Florescu si a altor membri ai familiei. Acum se initiaza un nou plan de sistematizare cu locuri de casa intre 600 m2 si 1000 m2, iar perimetrul construibil a fost zonal dupa felul constructiilor, in zona hoteluri, zona vile, zona obiective comerciale, precum si zona industriala, drumuri, strazi si alei. Pana in 1938, se construiesc in statiune dupa acest plan aproximativ 500 vile, hoteluri si case de locuit. Statiunea ajunge astfel sa poata gazdui in 1938 pana la 20.000 vizitatori pe sezon. Profesorii Mrazec si Marius Sturza, apreciind dezvoltarea statiunii intre 1930-1939, precizau intr-o prezentare propagandistica ca: „Statiunea balneara «Carmen Sylva» este una dintre cele mai mari statiuni din tara. Nu exista in Europa o statiune balneara care intr-un timp atat de scurt sa fi luat un avant atat de impunator".
Societatea Movila construieste cladirea actualelor hale, initial cu scopul de a servi ca garaje, magazii si locuintei la etaj (intre 1930-1939). Dupa 1939 s-a construit Cazinoul de azi. In 1927 se termina linia de cale ferata si gara, toate asigurate prin munca ieftina a ostasilor din armata cailor ferate, condusa de general Ionescu din cavaleria regala. Spre sfarsitul perioadei 1920-1935, s-a construit biserica locala si scoala, din initiativa locuitorilor stabili, cu ajutorul familiei Movila, care doneaza prin societare loturile si contribuie cu materiale si bani.
Conducerea administrativa a fost indeplinita in perioada 1918-1927 de catre Primaria satului Tuzla. In 1928 statiunea Movila a devenit comuna rurala, iar in 1929 comuna urbana si i se schimba numele in Carmen Sylva. Din 1948, statiunea s-a numit Vasile Roaita, iar din 1962 numele i s-a schimbat in Eforie Sud.
Apa potabila a ramas o problema grea pentru localnici, fiind adusa cu sacaua de la Tuzla sau Cainaci. in 1955 se incepe canalizarea orasului. Iluminatul electric a pornit cu o mica si costisitoare uzina electrica in 1930, apoi in 1933 a fost construita linia electrica aeriana Constanta-Carmen Sylva, prin care s-a adus curentul electric de la Constanta.
Potrivit insertiunii din publicatia turistica „Carmen Sylva", Ioan Movila poate fi considerat cu toata certitudinea ca este fondatorul statiunii Eforie Sud, al carei act de nastere este semnat in ultimul an al secolului 19. Ioan Movila a fost un mosier cu idei inaintate, formate cu ocazia studiilor facute in Apusul Europei, care a cunoscut statiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutica a namolului lacului Techirghiol si a razelor solare marine, valoare confirmata de catre oamenii din aceste locuri, de legendele locale, de rezultatele obtinute de medicii militari care tratau aici pe militarii suferinzi din Divizia Dobrogeana inca din 1894. El a luat hotararea de a intemeia pe mosia cumparata, o statiune balneara intre plaja marii si lac, in 1899. Cu fonduri din exploatarea mosiei sale si cu imprumuturi facute la bancile vremii, Movila initiaza aducerea unor medici si chimisti din Viena pentru analiza apei si a namolului apoi incepe constructia celor doua hoteluri - azi Hotel Parc si un sanatoriu pentru bai calde de namol cu 50 de cabine. Planurile de constructie sunt facute si conduse de arhitectul Ivanovici si inginerul Zissu, iar pentru constructie au fost adusi mesteri zidari cu familiile, cum au fost familia Panait si Cristu, carora le si construieste locuinte provizorii. In primavara anului 1902, constructiile au fost terminate, iar Movila a intreprins o ampla actiune de reclama in tara si peste hotare pentru a atrage vizitatori. Baile si hotelurile au fost deschise in perioada 15 iulie-15 august 1902. Apoi Ioan Movila a mai luat hotararea de a parcela si mosia dintre ape, in locuri de casa, pe care sa le vanda cu scopul de a se cladi aici si alte vile si hoteluri pentru turisti. La 15 ianuarie 1904 Ioan Movila moare, dar familia condusa de Elena Movila continua vanzarea locurilor de casa pe care se construiesc noi vile si hoteluri incepand din anul 1905.
In perioada 1903-1906 se construiesc aproximativ 50 de vile si hoteluri ca: vila Colonel Negrea, vila Cleopatra (azi Cupidon), vilele Sachelarie, Calinescu, Smantanescu, Predescu, Flora, hotelul Popovici si vila Ing. Zissu construita alaturi de hotel Parc, vila care a fost reparata si refacuta in 1967. Tot in aceasta perioada, se construiesc si anexele comerciale ale centrului, cladiri care astazi sunt locuinte.
In 1909, Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti, infiinteaza pe malul marii, Sanatoriul pentru combaterea tuberculozei osoase la copii, construit provizoriu, cu instalatii de bai calde, aplicatii de cataplasme si helioterapie. Pana in 1916, ia fiinta in jur, un parc cu flora montata, cu scop recreativ dar si pentru consolidarea terenului nisipos.
In anul 1925, Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a adus aici pe doctorul Victor Climescu, care dupa cel de-al doilea razboi mondial infaptuieste aici a adevarata scoala romaneasca de chirurgie osteo-articulara pentru combaterea tuberculozei osoase. Peste 50.000 de suferinzi au trecut prin acest sanatoriu pana in anul 1968.
Statiunea Eforie Sud nu a avut strazi pana in 1920, desi ea fusese construita, la inceput, pe baza unui plan de sistematizare intocmit in 1906 de catre arhitectul Arta Florescu, membru al familiei Movila. Spre vile se mergea pe alei si poteci, care plecau din soseaua centrala Constanta-Mangalia. Prin 1920, un om de initiativa - Constantinescu (i se spunea Capitanul) a organizat transportul cu pontonul pe lacul Techirghiol. Pontonul era de fapt o pluta mare, fixata pe niste bacuri, si miscata de un motor cu ardere interna, ce facea 20 de minute de la Techirghiol la Movila (azi, Eforie Sud), depunandu-si pasagerii pe malul unde Ioan Movila ridicase sanatoriul pentru bai calde si namol si hotelul mentionat.
In septembrie 1916, populatia din Movila este evacuata din statiunea. Hotelurile, vilele si baile raman la dispozitia armatei germano-bulgare. Constructiile au stagnat, urmand sa fie reluate dupa 1919.
Inca din 1919, se pun bazele societatii anonime Techirghiol- Movila cu scopul de a se vinde locuri de casa formate pe mosia Movila parcelata, actiune desfasurata acum sub conducerea lui Sever Movila, a Artei Florescu si a altor membri ai familiei. Acum se initiaza un nou plan de sistematizare cu locuri de casa intre 600 m2 si 1000 m2, iar perimetrul construibil a fost zonal dupa felul constructiilor, in zona hoteluri, zona vile, zona obiective comerciale, precum si zona industriala, drumuri, strazi si alei. Pana in 1938, se construiesc in statiune dupa acest plan aproximativ 500 vile, hoteluri si case de locuit. Statiunea ajunge astfel sa poata gazdui in 1938 pana la 20.000 vizitatori pe sezon. Profesorii Mrazec si Marius Sturza, apreciind dezvoltarea statiunii intre 1930-1939, precizau intr-o prezentare propagandistica ca: „Statiunea balneara «Carmen Sylva» este una dintre cele mai mari statiuni din tara. Nu exista in Europa o statiune balneara care intr-un timp atat de scurt sa fi luat un avant atat de impunator".
Societatea Movila construieste cladirea actualelor hale, initial cu scopul de a servi ca garaje, magazii si locuintei la etaj (intre 1930-1939). Dupa 1939 s-a construit Cazinoul de azi. In 1927 se termina linia de cale ferata si gara, toate asigurate prin munca ieftina a ostasilor din armata cailor ferate, condusa de general Ionescu din cavaleria regala. Spre sfarsitul perioadei 1920-1935, s-a construit biserica locala si scoala, din initiativa locuitorilor stabili, cu ajutorul familiei Movila, care doneaza prin societare loturile si contribuie cu materiale si bani.
Conducerea administrativa a fost indeplinita in perioada 1918-1927 de catre Primaria satului Tuzla. In 1928 statiunea Movila a devenit comuna rurala, iar in 1929 comuna urbana si i se schimba numele in Carmen Sylva. Din 1948, statiunea s-a numit Vasile Roaita, iar din 1962 numele i s-a schimbat in Eforie Sud.
Apa potabila a ramas o problema grea pentru localnici, fiind adusa cu sacaua de la Tuzla sau Cainaci. in 1955 se incepe canalizarea orasului. Iluminatul electric a pornit cu o mica si costisitoare uzina electrica in 1930, apoi in 1933 a fost construita linia electrica aeriana Constanta-Carmen Sylva, prin care s-a adus curentul electric de la Constanta.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.