Masina care a schimbat lumea (1992) este o serie de 5 episoade de televiziune cu privire la istoria calculatoarelor electronice digitale.
Acesta a fost scris si regizat de Nancy Linde, si produs de Televiziunea WGBH din Boston, Massachusetts, si British Broadcasting Corporation.
Primele trei episoade fac o istorie completa a calculatoarele digitale de la ENIAC pana la microcalculatoare de birou.
Pre-istoria unei astfel de masini este examinata in primul episod ("Creierele Uriase"), si include o analiza a contributiilor de la Charles Babbage, Ada Lovelace, Alan Turing, si altii.
Al patrulea episod ("masina de gandit") exploreaza tema de inteligenta artificiala.
Episod cincea ("lumea la degetele dumneavoastra") exploreaza retea atunci nou-emergente la nivel mondial de computere.
Cel mai vechi mecanism cunoscut care se pare ca putea functiona ca o masina de calculat se considera a fi mecanismul din Antikythira, datand din anul 87 i.e.n. si folosit aparent pentru calcularea miscarilor planetelor. Tehnologia care a stat la baza acestui mecanism nu este cunoscuta.
O data cu revigorarea matematicii si a stiintelor in timpul Renasterii europene au aparut o succesiune de dispozitive mecanice de calculat, bazate pe principiul ceasornicului, de exemplu masina inventata de Blaise Pascal. Tehnica de stocare si citire a datelor pe cartele perforate a aparut in secolul al XIX-lea. In acelasi secol, Charles Babbage este cel dintai care proiecteaza o masina de calcul complet programabila (1837), insa din pacate proiectul sau nu va prinde roade, in parte din cauza limitarilor tehnologice ale vremii.
In prima jumatate a secolului al XX-lea, nevoile de calcul ale comunitatii stiintifice erau satisfacute de calculatoare analoage, foarte specializate si din ce in ce mai sofisticate. Perfectionarea electronicii digitale (datorata lui Claude Shannon in anii 1930) a condus la abandonarea calculatoarelor analogice in favoarea celor digitale (numerice), care modeleaza problemele in numere (biti) in loc de semnale electrice sau mecanice. Este greu de precizat care a fost primul calculator digital; realizari notabile au fost: calculatorul Atanasoff-Berry, masinile Z ale germanlui Konrad Zuse - de exemplu calculatorul electromecanic Z3, care, desi foarte nepractic, a fost probabil cel dintai calculator universal, apoi calculatorul ENIAC cu o arhitectura relativ inflexibila care cerea modificari ale cablajelor la fiecare reprogramare, precum si calculatorul secret britanic Colossus, construit pe baza de lampi si programabil electronic.
Echipa de proiectare a ENIAC-ului, recunoscand neajunsurile acestuia, a elaborat o alta arhitectura, mult mai flexibila, care a ajuns cunoscuta sub numele de arhitectura von Neumann sau „arhitectura cu program memorat“. Aceasta sta la baza aproape tuturor masinilor de calcul actuale. Primul sistem construit pe arhitectura von Neumann a fost EDSAC.
In anii 1960 lampile (tuburile electronice) au fost inlocuite de tranzistori, mult mai eficienti, mai mici, mai ieftini si mai fiabili, ceea ce a dus la miniaturizarea si ieftinirea calculatoarelor. Din anii 1970, adoptarea circuitelor integrate a coborat si mai mult pretul si dimensiunea calculatoarelor, permitand printre altele si aparitia calculatoarelor personale de acum