Anne Frank a fost una din victimele de origine evreiasca, persecutate de nazisti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Dupa ce Germania nazista a invadat Olanda in anul 1940, persecutiile indreptate impotriva evreilor au fost tot mai grave. Familia Annei Frank a incercat sa scape ascunzandu-se. In iulie 1942, Otto Frank, Edith Frank si fiicele lor Margot si Anne s-au ascuns in cladirea din Prinsengracht. Mai tarziu li s-a alaturat si familia Daan.
Cladirea este compusa din doua parti: partea din fata si o anexa in spate. Afacerea de familie a lui Otto Frank era locata in fata casei. Etajele superioare ale anexei din spate au devenit ascunzis pentru evreii cautati de nazisti. Dupa aproape doi ani, grupul a fost tradat si au fost deportati. Anne si Margot au murit de tifos in 1945, la numai cateva saptamani inainte ca lagarul in care erau concentrate sa fie eliberat de aliati. Otto Frank, singurul membru al grupului care a supravietuit, s-a intors in aceasta casa dupa razboi.
In timpul cat au stat ascunsi, Anne Frank a tinut un jurnal. In acest jurnal ea a descris viata de zi cu zi din anexa din spate, izolarea in care au trait si teama de a fi descoperiti. Jurnalul lui Anne a supravietuit razboiului fiind gasit de cineva care atunci cand a aflat ca Anne nu se mai intoarce l-a inapoiat lui Otto Frank. Prima editie in olandeza a jurnalului lui Anne Frank a fost publicata in 1947. De atunci jurnalul a fost publicat in mai mult de 55 de limbi straine.