Hypatia din Alexandria - intaia mare matematiciana a lumii antice
In anul 370 e.n. s-a nascut cea mai mare minte feminina a antichitatii si totodata prima matematiciana din istorie: Hypatia. Frumoasa, inteligenta si foarte respectata intr-o perioada in care femeile din Alexandria nu puteau patrunde in inalta societate, Hypatia a fost cea mai cunoscuta ganditoare a lumii antice. Simbol al stiintei si al gandirii independente, Hypatia avea sa-si gaseasca sfarsitul in circumstante tragice, dupa ce a refuzat sa se supuna dogmelor religioase.
Crescand alaturi de geniile Alexandriei
Hypatia era fiica lui Theon, unul dintre cei mai educati barbati din intreaga Alexandrie. Acesta era astronom si matematician, profesor la Universitatea din Alexandria si un ganditor renumit in intreaga regiune, astfel ca Hypatia a crescut intr-un mediu propice dezvoltarii intelectuale.
Theon era adeptul unei educatii complete, atat fizice, cat si intelectuale, dorind ca singurul sau copil sa devina "un om complet". Astfel, Theon a invatat-o pe Hypatia tot ce stia despre matematica, stiinta si religie, dar a incurajat-o totodata sa dedice mult timp sporturilor, precum alergarea si cataratul.
Theon a invatat-o pe Hypatia sa aiba mereu mintea deschisa, neingradita de vreun sistem religios care sa nu-i mai permita sa descopere adevaruri stiintifice. "Rezerva-ti dreptul de a gandi, caci chiar si a gandi gresit e mai bine decat a nu gandi deloc", i-ar fi spus Theon fiicei sale.
In copilaria Hypatiei, Theon a devenit conducatorul Universitatii din Alexandria, considerata la acea vreme cea mai importanta institutie de invatamant in lume. Carturari din multe tari veneau aici pentru a studia si a colabora cu alti invatati de nivelul lor, astfel ca Hypatia a avut sansa de a creste inconjurata de cele mai stralucite minti ale vremii. A invatat de la ei despre arta, literatura, filozofie, religiile lumii si arta oratoriei.
Operele Hypatiei
Hypatia a mostenit pasiunea tatalui ei pentru matematica, aprofundand studiile in acest domeniu la scoala din Atena condusa de Plutarh cel Tanar si de fiica sa, Asclepigenia. La intoarcerea sa in Alexandria, Hypatiei i s-a propus sa predea matematica si filozofia la Universitate, ca urmare a rezultatelor excelente obtinute la Atena.
Entuziasmul pe care Hypatia il avea pentru matematica, eruditia si elocventa sa au facut ca tot mai multi studenti sa doreasca sa o asculte. Astfel, casa ei a devenit un punct de intalnire pentru cei ce doreau sa descifreze tainele matematicii. Cu timpul, casa Hypatiei a devenit un veritabil nucleu intelectual, cei mai sarguinciosi studenti ai ei dezbatand aici aspecte importante ale filozofiei.