1/5.Mesopotamia 1/5
Numele Mesopotamia se refera la o regiune din Orientul Apropiat, care in prezent tine partial de Irak, partial de Siria de est si partial de Turcia de sud. Numele provine din cuvintele grecesti μέσος mesos ""intre"" si ποταμός potamos ""rau"", referindu-se la zona dintre raurile Eufrat si Tigru (rau) (denumirea araba este بين نهرين "Bayn Nahrain" "intre doua rauri"). Suprafata fertila udata de aceste doua rauri este cunoscuta ca fiind ""Leaganul Civilizatiei omenirii"", aici dezvoltandu-se primele societati alfabetizate. Nu a existat niciodata o entitate politica sau o tara numita Mesopotamia, si nici nu exista granite definite; numele e unul conventional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografica larga dintre cele 2 rauri.
Istoria Mesopotamiei antice
In Mesopotamia au existat unele dintre cele mai importante civilizatii din lumea antica, precum sumerienii, akkadienii, babilonienii, si asirienii. Aici au existat si unele culturi preistorice majore, precum Ubaid si Jemdet Nasr, precum si orasul Jarmo. Printre cei mai importanti conducatori mesopotamieni se numara Ur-Nammu (regele Ur-ului), Sargon (a pus bazele regatului Akkadian) Hammurabi(a pus bazele regatului Babylonian)si Tiglath-Pileser I (a pus bazele regatului Assyrian).
Intre mileniul IV i.Hr. si secolul VI i.Hr. se poate vorbi de Mesopotamia antica. Aceasta lunga perioada poate fi divizata astfel:
- Perioada Uruk (urmeaza perioadei preistorice Ubraid): aproximatin secolele XXXXI-XXXII i.Hr;
- Orasele-stat sumeriene: aproximativ secolele XXI-XIV i.Hr;
- Imperiul Akkadian: secolele XXIV i.Hr.-XXIII i.Hr.;
- Invazia gutilor: secolul XXII i.Hr;
- Cea de-a III-a dinastie Ur: secolele XXII i.Hr.-XX i.Hr;
- Intemeierea regatului asirian: secolele XX i.Hr.- XXVIII i.Hr;
- Prima dinastie babiloniana: secolele XVIII i.Hr.-XVII i.Hr;
- Asiria sub dominatia Imperiului Mitanian: secolele XVI i.Hr.-XII i.Hr;
- Era intunecata: secolele XII i.Hr.-X i.Hr;
- Imperiul Neo-Asirian: secolele X i.Hr.-VII i.Hr;
- Imperiul Neo-Babilonian: secolele VII i.Hr.-VI i.Hr.
Limba si scrierea
Prima limba scrisa din Mesopotamia a fost limba sumeriana, o limba izolata. Mai apoi, o limba semitica, limba akkadiana, a devenit limba dominanta, desi limba sumeriana a fost pastrata in scopuri administrative, religioase, literare si stiintifice. Diferite varietati de akkadiana au fost folosite pana la sfarsitul perioadei neobabiloniene. Apoi, limba aramaica, deja mult vorbita in Mesopotamia, a devenit limba oficiala a Imperiului Persan. Limba akkadiana a fost apoi foarte putin folosita, ca si limba sumeriana, doar in temple, pentru cateva secole.
Scrierea cuneiforma pe tablite de lut
Mesopotamia a fost unul dintre primele, daca nu chiar primul loc din lume unde a aparut scrisul. Prima forma de scris a fost reprezentata de pictograme, imagini ce reprezentau obiecte sau fiinte. La sfarsitul mileniului IV i.Hr, acest sistem a fost simplificat si abstractizat, evoluand in scrierea cuneiforma, un sistem pe baza de silabe. Aceasta forma de scriere s-a raspandit apoi in mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamitii, hittitii si asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tablite de lut, cu un betisor, creand astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme.
De la anul 3.000 pana la secolul al VIII-lea i.Hr. se poate vorbi despre inceputurile istoriei. Acum se inventeza scrierea care constituie o decisiva etapa in istoria umanitatii. Istoria scrierii incepe cu Sumer, o tara in Orientul Mijlociu, in sudul Mesopotamiei.
Scrierea cuneiforma, inventata de sumerieni, isi datoreaza numele aspectului ei sub forma de cuie. Este utilizata pana in era crestina si raspandita in diferite tinuturi ale Orientului Mijlociu. Aceasta scriere a inspirat heroglifele in est, in India si in China. Scrierea era in serviciul templului si al palatului. Pentru ca scrierea apare in Mesopotamia din jurul anului 3.000, aceasta tara poate fi considerata leagan al civilizatiei, dupa cum Africa de est, unde se nasc primii oameni de pe Pamant, este considerata leagan al omenirii.
Bibliotecile si muzeele regaleUna dintre cele mai mari colectii de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Assurbanipal, regele Asiriei. In jurul anului 650 i.Hr., el a luat hotararea sa in fiinteze o biblioteca la Ninive. Intrucat toate templele din Babilonia aveau biblioteci, el si-a trimis scribii sa adune tablete de la acestia. Daca un templu refuza sa cedeze o tableta, trebuiau facute copii. In scurt timp, biblioteca regala din Ninive a devenit cea mai mare din Asiria. Majoritatea informatiilor despre Mesopotamia antica provin din aceasta biblioteca.
Regele babilonian Nabucodonosor al II-lea a fondat un muzeu unde erau expuse statuete, tablite si alte obiecte importante. Acesta reprezinta un exemplu de literatura babiloniana.
LiteraturaLiteratura veche este foarte bogata, variata si interesanta, cuprizand: povestiri, legende, imnuri, fabule, invataturi, proverbe si altele. Unele dintre aceste opere literare, prin continutul si forma lor frumoasa, sunt socotite printre creatiile cele mai alese ale culturii omenirii, spre exemplu legenda lui Ghilgames. O caracteristica importanta a intregii literaturi a Orientului antic este caracterul ei religios. Aproape toate scrierile sunt strabatute de credinte in zei, in viata viitoare, duhuri, vrajitori.
Scoala
Primele scoli s-au infiintat pe langa temple. Aici se invatau: scrisul, cititul, recitarea de legende, operatiile aritmetice. S-au gasit urme de sali de clasa, banci, tablite de lut pentru scris exercitii. Existau scoli speciale pentru scribi, institute superioare si observatoare astronomice (de exemplu, cele instalate in varfurile zigguratelor).
Stiinta si tehnologia
Popoarele Mesopotamiei au dezvoltat numeroase tehnologii, cum ar fi prelucrarea meterialelor, fabricarea sticlei, tesutul textilelor, sisteme de irigatii si de aparare impotriva inundatiilor. Ele au fost de asemenea printre primele popoare ale Epocii bronzului. De timpuriu au folosit cuprul, bronzul si aurul, si mai tarziu si fierul. Palatele erau decorate cu sute de kilograme din aceste metale foarte scumpe. Cuprul, bronzul si fierul erau folosite de asemenea pentru armuri, precum si pentru diferite arme, cum ar fi sabii, pumnale si sulite. Au fost fabricate si arme din aur, dar cel mai probabil nu aveau decat rol decorativ.
Matematica
Mesopotamienii utilizau un sistem de numeratie sexagesimal (in baza 60). De aici provine actualul sistem, cu ora de 60 de minute, si ziua de 24 de ore, precum si cercul de 360 de grade. Calendarul sumerian avea si saptamanile de cate sapte zile. Deoarece faceau socoteli cu numere foarte mari au intocmit o tabela a inmultirii de la 1 la 18.000.
Astronomia
Astronomii babilonieni erau foarte interesati in studierea stelelor si a cerului, si puteau prevedea eclipsele si solstitiile. In astronomie totul era considerat ca avand vreun scop, de obicei legat de religie si soarta. In Mesopotamia antica, eclipsele erau considerate semn rau, insa numai cele observate erau importante. Daca o eclipsa nu putea fi vazuta in orasul regal, atunci nu avea nicio influenta asupra regelui sau tarii sale. Constelatiile folosite chiar si astazi, cum ar fi Leu, Taur, Scorpion, Gemeni, Capricorn si Sagetator, au fost definite pentru prima data de astronomii sumerieni si babiloniei. Constelatiile erau folosite in calcularea timpului si in determinarea perioadelor de plantare si recoltare a culturilor.
In Mesopotamia a aparut astrologia, desi cea mai mare parte a ceea ce se intelege astazi prin astrologie a aparut in timpul declinului civilizatiei lor.
Medicina:
Doctorii Mesopotamiei nu cunosteau multe lucruri despre medicina sau despre modul de functionare a organelor interne ale corpului, dar observau bolile acestora, si din aceste observatii, mult mai tarziu, a aparut medicina moderna.
Religia:
Religia mesopotamiana este cea mai veche religie cunoscuta. Mesopotamienii credeau ca lumea este un disc plat, inconjurat de un spatiu urias, gol, si deasupra, raiul. Ei mai credeau ca apa se gaseste peste tot, si ca universul a aparut din aceasta mare enorma. Religia mesopotamiana era politeista adica oamenii credeau in mai multi zei. Desi credintele descrise mai sus erau comune tuturor mesopotamienilor, au existat si variatii regionale. Cuvantul sumerian pentru univers este an-ki, care face referire la zeul An si la zeita Ki. Fiul lor era Enlil, zeul aerului.
Ei credeau ca Enlil este cel mai puternic zeu. El era stapanul zeilor din panteon, similar cu Zeus de la greci, sau cu Jupiter al romanilor. Sumerienii isi puneau de asemenea intrebari filozofice, cum ar fi: Cine suntem?, Unde suntem?, Cum am ajuns aici?.
Ei raspundeau acestor intrebari cu explicatii din sfera supranaturalului. Daca cineva era bolnav, ei se rugau la zei pentru insanatosirea persoanei respective. Cum s-a mentionat mai sus, doctorii meopotamieni nu erau foarte avansati din punct de vedere medical, asa ca oamenii preferau sa ceara ajutor de la zei.
Zeitatile principaleAn era zeul sumerian al cerului, cunoscut mai tarziu sub numele de Anu. El era casatorit cu Ki, insa in unele credinte mesopotamiene, sotia sa se numea Uras.
Marduk era zeul principal al Babilonului. Oamenii il preamareau, pentru ca el sa permita evolutia Babilonului de la un mic stat la un mare imperiu.
Gula, numit si Ninisina, era zeita vindecarii. Cand cineva era bolnav, ea era una dintre zeitele la care se rugau.
Nanna (numit si Suen, Nanna-Suen sau Sin) era zeul lunii. El era unul dintre fiii lui Enlil.
Utu (numit si Samas sau Sahamash) era zeul soarelui.
Enlil era cel mai puternic zeu din religia mesopotamiana. Sotia sa se numea Ninlil, iar copiii sai erau Inanna, Iskur, Nanna-Suen, Nergal, Ninurta, Pabilsag, Nushu, Utu, Uras Zababa si Ennugi.
Nabu era zeul mesopotamian al scrisului. Era foarte intelept, si foarte laudat pentru abilitatea sa de a scrie. In unele locuri se credea ca el controleaza raiul si pamantul.
Iskur (sau Adad) era zeul furtunilor.
Ninurta era zeul sumerian al razboiului si al eroilor.
Inanna, zeita sumeriana a razboiului, era si sotia lui Ninurta.
Pazazu, numit si Zu, era o zeitate malefica, ce a furat tabletele destinului lui Enlil, si a fost omorat din acest motiv. Tot el a adus si bolile nevindecabile.
Ritualuri funerare
Arheologii au descoperit sute de morminte in unele parti ale Mesopotamiei. Aceste morminte releva multe informatii legate de ritualurile funerare mesopotamiene. In orasul Ur, majoritatea oamenilor erau ingropati in morminte familiale sub casa. Copiii erau pusi in recipiente mari, si dusi la capela familiei. Altii erau pur si simplu ingropati in cimitirele orasului. Unii erau infasurati in covoare si giulgiuri. In majoritatea cazurilor, unele lucruri ale oamenilor ingropati se aflau in morminte. Au fost de asemenea descoperite 17 morminte cu obiecte foarte valoroase, si deci se presupune ca apartineau unor persoane de rang inalt, posibil regi.
Zigguratele
Zigguratele erau temple uriase construite pentru venerarea zeilor. Erau construite din lut si argila si aveau trei sau patru sectiuni. Erau construite foarte inalte, pentru a ramane uscate in timpul inundatiilor. Era nevoie de munca multor oameni pentru a construi un ziggurat. Trebuia sapat lutul, fabricate caramizile iar aceste caramizi trebuiau transportate si imbinate. Numai zigguratul din Ur a ramas in picioare, deoarece constructorii din epocile mai tarzii au invatat ca arderea caramizilor le va face mai rezistente.
Muzica si cantecele
Muzica si cantecele formau o parte importanta din viata Mesopotamiei. Unele cantece erau inchinate zeilor, altele descriau evenimente importante. Muzica si cantecele erau destinate in principal aristocratiei si regilor, dar de ele se bucurau si oamenii obisnuiti, care cantau si dansau in casele lor sau in piete. Cantecele se transmiteau din generatie in generatie, pana ce cineva le scria. Prin aceste cantece au fost transmise informatii importante despre evenimentele istorice care au ajuns in cele din urma la arheologii moderni.
Jocurile
Jocurile erau de asemenea foarte indragite, in special de aristocrati. Oamenii obisniti nu aveau timp de jocuri. Un joc pe tabla a fost descoperit intr-unul din mormintele din Ur. Nimeni nu stie cum se juca, deoarece regulile nu au fost descoperite. Exista doar sugestii despre aceasta.
Viata de familie
Viata era foarte grea pentru oamenii obisnuiti din Mesopotamia antica. Mortalitatea infantila era foarte ridicata, multi baieti munceau alaturi de parintii lor, Iar fetele ramaneau acasa, invatand gatitul si avand grija de copiii mai mici. Baietii din familiile mai bogate aveau posibilitatea sa mearga sa munceasca. Femeile aveau dreptul sa detina proprietati, si, pentru motive intemeiate, sa obtina un divort.
Si cand se casatoreau acestia isi puneau o statueta deasupra patului unde dormeau ca sa le poarte de grija
RegiiMajoritatea regilor din Mesopotamia antica erau considerati alesi ai unui zeu, fii ai unui zeu, sau chiar zei. Ei ii ajutau pe zei conducand statul. Majoritatea regilor se autointitulau “rege al universului" sau “mare rege". Un alt nume des intalnit era acela de “pastor", intrucat regii trebuiau sa aiba grija de poporul lor. Nabucodonosor a fost cel mai puternic rege din Babilonia. El era considerat fiul zeului Nabu (nepotul lui Marduk). S-a casatorit cu fiica lui, pentru ca dinastiile medica si babiloniana sa aiba o legatura de familie. Numele lui Nabucodonosor se traduce prin: Nabo, protejeaza coroana! Belsedazar a fost ultimul rege al Babiloniei. el era fiul lui Nabonidus a carui sotie era Nictoris, fiica lui Nabucodonosor. Primul rege al primei dinastii din Ur (aproximativ 2560 i.Hr.) a fost Mesanepada. El a facut din Ur orasul principal al Sumerului.
Prima dinastie din Ur aprox. 2563-2387 i.Hr.
2563-2524: Mesannepadda
2523-2484: A'annepadda
2483-2448: Meskiagnunna
2447-2423: Elulu
2422-2387: Balulu
Dinastia din Lagas aprox. 2494-2342 i.Hr.
2494-2465: Ur-Nanse
2464-2455: Akurgal
2454-2425: Ennatum
2424-2405: Enannatum I
2402-2375: Entemena
2374-2365: Enannatum II
2364-2359: Enentarzi
2358-2352: Lugal-anda
2351-2342: Uru-inim-gina
Dinastia din Uruk aprox. 2340-2316 i.Hr.
2340-2316: Lugal-zaggesi
Dinastia din Akkad aprox. 2334-2154 i.Hr.
2334-2279: Sargon
2278-2270: Rimus
Legile
Regele Hammurabi, asa cum s-a mentionat mai sus, era foarte cunoscut pentru legile sale. El a promulgat circa trei sute de legi, care erau aplicate destul de strict. Printre ele se numara:
Daca cineva acuza pe altcineva, fara sa poata aduce vreo dovada, acuzatorul va fi omorat.
Daca cineva acuza pe altcineva, si poate dovedi vina acestuia, el va fi rasplatit cu bani.
Daca un judecator ia o decizie intr-un caz, iar apoi se dovedeste ca a gresit, va fi pus sa plateasca de douasprezece ori cat a impus el acuzatului, si nu i se va permite sa mai judece.
Daca cineva fura pe fiul altcuiva, va fi omorat.
Daca cineva gaseste un sclav evadat si il returneaza proprietarului, acesta va trebui sa plateasca doi sekeli.
Daca un hot este descoperit in timp ce fura, va fi omorat.
Daca cineva nu are suficienta grija de un baraj, si barajul cedeaza, el va fi vandut, iar banii obtinuti vor inlocui recolta pierduta in timpul inundarii culturilor.
Daca cineva inunda culturile unui vecin, ii va plati pierderea.
Daca cineva isi lasa gradina in seama unui gradinar, iar acesta isi face treaba bine timp de patru ani, in al cincilea an proprietarul e obligat sa ia parte la gradinarit.
Daca gradinarul nu si-a facut treaba bine, iar plantele sufera, el va plati pierderea in functie de productia vecinului.
Daca cineva are o datorie, si nu poate plati, el se poate vinde pe sine, pe sotia sa, pe fiul sau si pe fiica sa sa munceasca; dupa trei ani ei vor fi eliberati.
Daca un om dator isi plateste datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient de bun, nu pot exista obiectii.
Daca cineva se casatoreste cu o femeie, dar nu are niciun fel de relatii cu aceasta, nu se considera casatorie.
Daca o sotie are relatii cu un alt barabat, amandoi vor fi legati si aruncati in apa, dar sotia poate fi iertata de sotul ei si daruita regelui ca sclava.
Daca un barbat foloseste violenta asupra sotiei altui barbat pentru a se culca cu ea, el va fi omorat, iar femeia considerata fara vina.
Daca un barbat este capturat in razboi, iar femeia paraseste casa, desi este mancare suficienta, ea va fi aruncata in apa.
Daca un barbat este capturat in razboi, si nu exista mancare, femeia este fara vina daca paraseste casa.
Daca un sot paraseste casa, sotia pleaca in alta casa, iar sotul se reintoarce, sotia nu este obligata sa se reintoarca.
Daca un barbat vrea sa se desparta de o femeie care a dat nastere copiilor sai, o parte din pamant si din bani trebuie cedata ei de sot. Cand copiii cresc, ea se poate recasatori.
Daca un barbat vrea sa se desparta de o femeie cu care nu a avut copii, ii va da inapoi zestrea si banii pe care i-a adus din casa tatalui ei.
Daca un barbat adopta un fiu, iar acesta creste in casa parintilor adoptivi, parintii naturali nu pot cere intoarcerea acestuia.
Daca cineva loveste pe altcineva de rang mai inalt, va fi biciuit in public de saizeci de ori.
Daca cineva loveste pe altcineva de acelasi rang, va plati o mina de aur.
Daca un sclav loveste un om liber, ii vor fi taiate urechile.
Daca un barbat loveste o femeie insarcinata, iar aceasta pierde sarcina, el ii va plati zece sekeli.
Daca un constructor construieste o casa, si o construieste bine, proprietarul va plati doi sekeli pentru fiecare suprafata a casei.
Daca, insa, nu reuseste, si casa se prabuseste, ucigandu-l pe proprietar, constructorul va fi omorat.
Daca fiul proprietarului va fi omorat, fiul constructorului va fi ucis.